Autorul atentatului asupra lui Ion Iliescu la Severin, descoperit de un detectiv particular

În campania electorală din 1990 pentru funcţia de preşedinte al României, Ion Iliescu a avut parte la Drobeta Turnu Severin de un incident destul de neplăcut. Un tânăr a atentat la viaţa sa, trăgând spre el cu o armă cu aer comprimat.

Ion Iliescu se afla la acea vreme  în campania electorală. A trecut şi prin Drobeta Turnu Severin pentru a vorbi cu electoratul, iar incidentul s-a petrecut tocmai când acesta se afla la balconul Palatului Administrativ din Drobeta Turnu Severin. Atentatorul se poziţionase pe un bloc învecinat şi nimeni din staff-ul candidatului nu a sesizat prezenţa acestuia.

Surprinzător este faptul că incidentul cu pricina a fost trecut sub tăcere, presa de la aceea vreme nerelatând nimic despre cele petrecute la Turnu Severin. Mai mult decât atât, nici poliţia, dar nici serviciile secrete nu au mişcat un deget pentru a afla cine este autorul atentatului, tratând acest caz cu superficialitate. Este posibil însă ca şi Ion Iliescu să nu fi dorit sub nicio formă ca acest incident să fie mediatizat, dată fiind situaţia politică foarte tulbure din 1990, dar şi faptul că atentatorul era un simpatizant ţărănist. „Li s-a părut că este o chestie prea urâtă pentru a începe o asemenea investigaţie, probabil li s-a părut că este şi grea. Nici eu nu pot să-mi dau seama de ce au cocoloşit-o aşa. Nu am înţeles niciodată de ce şi domnul preşedinte n-a insistat, a fost atâţia ani preşedinte şi putea să insiste pentru a afla cine a făcut chestiunea aceasta. Cred că i s-a prezentat chestia cu pietricica, joaca copiilor pe bloc şi a rămas aşa”, opiniază Dumitru Tudor.

Doi ani mai târziu, Dumitru Tudor, fost poliţist criminalist şi omul care a deschis prima agenţie de detectivi particulari din România, a aflat cine este autorul acestui atentat.

„Când domnul preşedinte Iliescu a venit în vizită, înainte de campanie şi era pe balconul de la Consiliul Judeţean. Imaginile televizate de la vremea respectivă vorbeau de la sine pentru că gărzile de corp au sărit pe dumnealui şi cum se procedează în situaţii de acest fel l-au sustras din balcon ducându-l în interior. Dar nu s-a vorbit, nu a înţeles nimeni de ce, a fost un semn al întrebării şi a rămas aşa moartă, nici presa nu a spus nimic, nici televiziunile nu au spus nimic. Mai târziu am aflat că instituţiile statului muşamalizaseră cazul în sensul că au spus că au fost nişte copiii pe bloc şi că le-a căzut o pietricică. Cazul a fost clasat ca fiind neimportant, probabil domnul preşedinte nu a făcut caz”, ne povesteşte Dumitru Tudor.

Detectivul particular avea să afle toată povestea atentatului chiar din gura făptaşului. Pentru că autorităţile l-au lăsat în pace, omul nu s-a ferit să povestească, ba chiar s-a lăudat cu ceea ce a făcut.
„Văzând că nimic nu se mişcă şi că nimeni nu iese cu ceva public ca să justifice ce s-a întâmplat de ce a fost extras din balcon cu atâta viteză, fiind gardă de corp pe vremuri şi ştiind ce se întâmplă şi cum în asemenea situaţii mi-am dat seama că a fost ceva mult mai grav. Întâmplarea a făcut, investigând în stânga, în dreapta, diverse alte cazuri să mă întâlnesc cu autorul, care mi-a povestit cum a procedat. Era un simpatizant ţărănist şi se bătea cu pumnul în piept ce grozăvie a făcut el. De fapt, s-a jucat de pe blocul vecin cu o puşcă cu aer comprimat cu o biluţă de metal probabil şi a tras cu prostia aia lovind în mână unul din oamenii din garda de corp, care sigur omul instruit a reacţionat ca la carte”, mai spune Dumitru Tudor.

Cât despre motivaţia atentatorului, detectivul crede că acesta a făcut totul din bravură: „Era un pic zurbagiu, nu era un om serios, era un puştiu la aceea vreme, un puşti care a făcut bravură care se şi lăuda cu chestia asta, numai că nu-l băga nimeni în seamă. Eu fiind însă de profesie am fost mai atent la ceea ce îmi spunea el şi am început să-l verific până m-am convins că îmi spune adevărul”.