Sute de români de la marginea Deltei, afectaţi de războiul din Ucraina. „Cine mai vrea să facă bani acum?”
0Decizia de a interzice navigaţia civilă pe braţul Chilia a lăsat sute de oameni din comuna C.A. Rosetti izolaţi la marginea Deltei Dunării, la graniţa cu Ucraina. Deşi, teoretic, ar mai fi o cale de acces, oamenii spun că de Sulina, localitatea cea mai apropiată, îi despart 30 de kilometri de drum distrus
C.A. Rosetti, Periprava, Letea, Sfiştofca şi Cardon sunt satele cele mai afectate de interzicerea navigaţiei pe Chilia. Oamenii de aici foloseau navele pasagere ale Navrom pentru a se deplasa şi pentru a se aproviziona. Autorităţile susţin că toate aceste deplasări se pot face în continuare prin Sulina, iar de acolo urmează un drum rău, de peste 30 de kilometri, până în satele lor.
Începând cu data de 1 martie 2022, navigaţia navelor şi ambarcaţiunilor civile, indiferent de pavilion, în sectorul românesc al braţului Chilia al Dunării este interzisă. Măsura a fost luată de Căpitănia Zonală Tulcea, cu aprobarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, fiind motivată prin faptul că în Ucraina este un conflict armat şi se desfăşoară operaţiuni militare în zona frontierei fluviale a României.
Decizia interzicerii navigaţiei civile pe braţul Chilia a fost luată la numai câteva ore după ce, în apropiere de Ismail, soldaţii ruşi au atacat cu rachete o staţie radar. Ismail este un oraş din Ucraina aflat la 15 kilometri de primele localităţi din România. Localnicii di Pardina sau Chilia Veche spun că exploziile rachetelor s-au auzit foarte bine pe malul românesc.
Distanţa dintre Periprava şi Sulina foto: Google Maps
Peste 600 de oameni izolaţi la marginea Deltei
Navigaţia pe canalul Chilia era singura cale prin care oamenii din comuna C.A. Rosetti comunicau cu restul lumii. Pe apă mergeau la medic, la farmacie, la cumpărături sau la şcoală şi tot pe apă se face şi aprovizionarea magazinelor din satele lor.
Autorităţile judeţene au găsit totuşi o legătură cu aceşti oameni: pe braţul Sulina, apoi pe un drum rău („groapă după groapă”, cum spun localnicii), lung de 30 de kilometri, prin deltă. Un drum de care aceleaşi autorităţi nu s-au îngrijit în ultimele trei decenii se dovedeşte acum a fi vital pentru comunitatea de acolo.
„Cei care mai au o maşină se descurcă cumva, să ajungă la Sulina, dar cei care nu au? Aici sunt sute de bătrâni, oameni mai sărmani care nu au niciun mijloc de transport. Ei ce vor face?”, se întreabă primarul comunei C.A. Rosetti, Antonel Pocora. Primarul ridică şi problema aprovizionării cu alimente la cele două magazine săteşti deoarece comercianţii se vor descurca greu cu marfa adusă până la Sulina care trebuie transportată cu o maşină spre C.A Rosetti.
Ghiocel Pindic este unul dintre comercianţii cu afaceri în comună. El spune că problema aducerii mărfii în aceste sate apare pe distanţa celor 30 de kilometri deoarece nu există un mijloc de transport terestru. Dacă autorităţile nu se vor implica va fi o problemă mare. De crescut preţurile produselor, omul nici nu vrea să audă. „Cine mai vrea să facă bani acum? Trebuie să fii nebun să creşti preţurile. La 600 de locuitori sunt peste 200 de bătrâni”, spune comerciantul.
Soluţia autorităţilor
Prima măsură luată de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Tulcea a fost să deschidă, cu ajutorul Navrom, curse Tulcea - (mal stâng) Sulina, special pentru relaţia cu comunitatea din Rosetti. Astfel, lunea, miercurea şi vinerea, oamenii de la capătul deltei vor putea avea acces la restul lumii.
În caz de urgenţă, dacă elicopterul SMURD nu este disponibil, autorităţile vor utiliza un canal folosit în special vara pentru plimbările turiştilor pentru ca ambarcaţiunile sanitare să poată prelua bolnavii.
De asemenea, reprezentanţii Prefecturii Tulcea au solicitat IGSU un camion pentru a transporta marfa de la pasagerul Navrom către aceste sate şi un microbuz pentru a duce călătorii. Deocamdată, doar două microbuze au fost puse la dispoziţie pentru Periprava şi Rosetti.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Cum îi ajută preoţii Arhiepiscopiei Dunării de Jos pe refugiaţii ucraineni