Sfinxul din Dobrogea, uimitoarea creaţie a naturii. Măcin, locul unde se găsesc roci pe care călcau primii dinozauri

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sfinxul dobrogean FOTO www.parcmacin.ro

În cei mai vechi munţi din ţara noastră, Măcin, din nordul Dobrogei, dacă urmezi traseul Culmea Pricopanului descoperi o minune a naturii: Sfinxul din Dobrogea.

O piatră şlefuită de vânt şi de secole. Aşa a apărut Sfinxul: chipul unui bărbat îngândurat, cu riduri şi cu fruntea îndreptată spre pământ. Zici că-i chipul unui dobrogean pe care poverile l-au răpus.

Sfinxul din Dobrogea nu este singurul punct de atracţie din Rezervaţia Naturală Munţii Măcin. Aici se găsesc roci vechi de sute de milioane de ani, mult mai vechi decât primii dinozauri pe Pământ.

Indiferent pe ce traseu ai apuca ochii îţi vor fi vrăjiţi de peisaje aride, de stânci ranitice, de păduri mediteraneene, păduri de silvostepă unde creşte bujorul dobrogean, păduri de fagi, canioane săpate de cursurile de apă, poieni cu flori variate.

Toate acestea se împletesc armonios şi fac un aceşti munţi un peisaj unic în ţara noastră. 

Rezervaţia Naturală Munţii Măcin vă propune nu mai puţin de nouă trasee turistice.

Traseul Culmea Pricopanului, în lungime de şase kilometri, are următoarea rută: Măcin - Regia Tutunului - Vf. Sulucu Mare - Piatra Râioasă - Şaua Şerparu - Vf. Caramalău - Fântâna de Leac - Măcin

Traseul Culmea Pricopanului poartă paşii vizitatorului printre formaţiuni geologice spectaculoase care au luat naştere acum 255 de milioane de ani. Masivul Pricopan constituie creasta cea mai spectaculoasă din aria parcului. Aici pot fi admirate uriaşe formaţiuni granitice, stânci semeţe şi panorame vaste.

Doar aici poţi admira peisaje de gol alpin. Printre stâncării golaşe întâlnim plante rare de importanţa internaţională precum: clopoţelul dobrogean, garofiţa pitică, merinana.

Această creastă cu vegeraţie pitică şi stâncării este un bun habitat pentru reptile: ţestoasa dobrogeană, guşterul dobrogean, şarpele rău, dar şi pentru mamifere mici: dihorul pătat, jderul de piatră, dihorul de stepă. Culmea Pricopanului este principalul punct de monitorizare a migraţiei păsărilor răpitoare ce ne traversează ţara.

Poveştile Măcinului

Traseul „Poveştile Măcinului“ se adresează tuturor categoriilor de turişti sau vizitatori fiind un traseu de dificultate medie. Traseul are punctul de plecare din localitatea Greci, intrându-se în parc pe Valea Racova, urcă pe Dealul cu Drum spre vârful Cartalu, pe care îl ocoleşte prin stânga, se continua spre vârful Călcata şi coboară pe Valea Carabalu în localitatea Greci.

În primul punct de pe traseu, reprezentanţii parcului naţional ţi-au pregătit căteva informaţii generale: o scurtă istorie a Dobrogei şi câteva date despre zona Măcinului şi peisajele uimitoare de aici. În acest punct te poţi odihni pe băncuţă, la umbra unui arbore răcoros, înainte de a porni mai departe.

La punctul doi poţi descoperi cum se poate adapta un arbore la condiţiile climatice puţin cam aspre ale Dobrogei: precipitaţii puţine, căldură mare, strat redus de sol. Şi totuţi unii arbori reuşesc şi "pregătesc terenul" pentru alţii.

La punctul trei te aşteaptă o scurtă istorie a evoluţiei peisajului, într-un loc ce-ţi oferă o frumoasă panoramă. Daca este senin poţi vedea şi Dunărea în depărtare.Am adaugat pentru tine şi o mică legendă locală a denumirii localităţii Greci.

Parcurgând traseul la punctul patru vei afla câteva dintre secretele plantelor din Parcul Naţional Munţii Măcinului. Unele plante de pe aceste melaeguri sunt extrem de rare, altele se găsesc doar aici.Pentru a supravieţui în condiţii de ariditate fiecare plantă are mici secrete pentru adaptare.

Aici vei descoperi o zonă specială în cadrul parcului: Rezervaţia Moroianu. Aici se găsesc specii de floră extrem de variate, unele foarte rare şi chiar câteva flori "venite" din îndepărtatul Caucaz, Iran sau Asia Mică.

La punctul şase te aşteaptă o întâlnire pe …hârtie, cu câteva specii de animale din Parcul Naţional Munţii Măcinului.

Dacă ai ajuns deja la numărul şapte, vei afla ceea ce puţini ştiu: în Măcin se găsesc roci vechi de sute de milioane de ani, mult mai vechi decât primii dinozauri pe Pământ.

Vă mai recomandăm:

Poveştile Sulinei, Turnul Babel din Deltă. Locul unde au iubit şi au murit prinţese şi pescari, piraţi şi amirali

Don Giovanni, piratul de la Sulina. Cum a reuşit fostul marinar să înşele autorităţile şi să rămână cu marfa ilegală şi cu despăgubirea


Jurnal de vacanţă. Gura Portiţei, paradisul dintre mare şi Deltă. Plaja de pe care poţi aduna scoici cu lopata
 

Jurnal de Vacanţă. Plaja Vadu, ultimul refugiu. Colţul de Rai interzis cândva turiştilor vă aşteaptă cu hectare întregi de plajă virgină

Mai multe pentru tine:
Nicușor Dan: „Avem obligația să combatem prin toate mijloacele discursul antisemit”, după ce a contestat legea privind combaterea antisemitismului
Prințesa Rajwa a dus moda din Iordania la Palatul Elysée din Paris! Întâlnire istorică cu Brigitte și Emmanuel Macron
Femeile care au înfruntat foamea, frica și moartea: adevărul despre cum a distrus Uniunea Sovietică Moldova anilor ’40
Zodiile care vor da nas în nas cu fericirea în această toamnă. Acești nativi vor plânge de bucurie
I-a donat propriul rinichi, dar n-a fost invitată la nunta Selenei Gomez. Cum explică donatoarea trădarea
Alimentul care nu trebuie să lipsească din farfuriile românilor. Dr. Virgiliu Stroescu îl recomandă în fiecare zi: „Ne curăță și ne vindecă tot organismul”
Eduard, un copil de 10 ani, crescut de bunici și abandonat de părinți, luptă pentru viață! A vomitat sânge și are nevoie de o operație urgentă la inimă. AJUTĂ ȘI TU!
Maria Buză are un meniu de poveste. Actrița mănâncă o dată pe zi: „Dacă este curat prin frigider, rămân nemâncată”
Cauza morții bateristului Marius Keseri de la Direcția 5. Prietenii rup tăcerea. „Boala cumplită îl schimbase, nu-l mai recunoșteai. Venea la biserică să se roage”. Ultimele fotografii
Un obiect unic pe teritoriul fostei provincii romane Dacia, descoperit la Turda
Consilierul prezidențial Ludovic Orban nu crede că PSD va fi reformat cu Grindeanu la conducere. Ce spune despre o posibilă numire ca director SRI