FOTO Cum arată culmile Munţilor Măcinului acoperite cu un strat subţire de zăpadă
0Cei mai vechi munţi din România îşi dezvăluie frumuseţea indiferent de anotimp. Chiar dacă a nins puţin peste Munţii Măcinului, temerarii se încumetă să ia la pas traseele montane.
Imaginile postate de Sorin Belu prezintă, la început de ianuarie, zona Culmii Pricopanului din cadrul Munţilor Măcinului, cei mai vechi munţi din România.
Consform reprezentanţilor Parcului Naţional Munţii Măcinului, pentru a ajunge la Culmea Picopanului se poate folosi traseul turisteic: Măcin - Regia Tutunului - Vf. Sulucu Mare - Piatra Râioasă - Şaua Şerparu - Vf. Caramalău - Fântâna de Leac - Măcin. Are o lungime de 6 kilometri, iar când temperaturile permit, se poate campa în zona Fântânii de Leac.
„Traseul Culmea Pricopanului poate fi considerat traseu de geoturism deoarece poartă paşii vizitatorului printre formaţiuni geologice spectaculoase care au luat naştere acum aproximativ 255 de milioane de ani. Masivul Pricopan din punct de vedere peisagistic constituie creasta cea mai spectaculoasă din aria parcului, fiind caracterizată prin uriaşe formaţiuni granitice, stânci semeţe şi panorame vaste de jur împrejur asupra Depresiunii Măcin, Dunării, Depresiunii Luncaviţa, şi chiar Oraşele Galaţi, Brăila, Reni”, se arată în descrierea traseului făcută pe site-ul parcmacin.ro
Aproape complet despădurit, masivul oferă aspectul tipic de eroziune al unui relief dezvoltat pe granite creând peisajul golului alpin, cu stânci rotunjite, alterare ca nişte „foi de ceapă", care oferă aspecte de pietre balansoare şi forme bizare ce pot fi admirate de-a lungul traseului. Poteca parcurge pajişti de stepă, ochiuri de silvostepă şi stâncării presărate cu arbori de uscăciune şi tufărişuri de păducel, măceş şi sălcioară.
„Printre stâncării golaşe întâlnim plante rare de importanţă internaţională precum: Clopoţelul dobrogean (Campanula romanica) - endemism dobrogean, Garofiţa pitică (Dianthus nardiformis), Merinana (Moehringia grisebachii şi M. jankae). Această creastă cu vegeraţie pitică şi stâncării este un bun habitat pentru reptile: Ţestoasa dobrogeană (Testudo graeca ibera), Guşterul dobrogean (Lacerta trilineata), Şarpele rău (Coluber caspius); dar şi pentru mamifere mici: dihorul pătat (Vormela peregusna), jderul de piatră (Martes foina), dihorul de stepă (Mustela eversmani).
Culmea Pricopanului este principalul punct de monitorizare a migraţiei păsărilor răpitoare ce ne traversează ţara”, mai spun specialiştii.
Pe aceeaşi temă:
FOTO Iarna pe muntele ascuns. Peisaje hibernale de o frumuseţe rară în nordul Dobrogei