FOTO Bluza românească, în ceremonialul de nuntă la dobrogeni: ia, lucrată chiar de mireasă, era păstrată pentru ultimul drum
0Dacă ieri muzeografii de la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară (MEAP) Tulcea ne-au povestit despre rolul iei în găsirea ursitului de către fetele de măritat, astăzi ne povestesc despre importanţa acestei bluze tradiţionale româneşti în ceremonialul de nuntă la dobrogeni.
Tulcenii care doresc să vadă toate obiceiurile străvechi ale dobrogenilor atunci când doi tineri se căsătoreau sunt invitaţi la sediul Muzeului de Etnografie, acolo unde pot admira expoziţia temporară „Fost-a nuntă mare-n sat“.
După ce, cu ajutorul iei, fata de măritat şi-a găsit ursitul, urmează organizarea frumosului ceremonoial al nunţii. Şi aici ia joacă un rol esenţial, spun specialiştii Muzeului de Etnografie.
„Expoziţia Fost-a nuntă mare-n sat se joacă cu obiecte simbolice (mărul, ulciorul, ia, plosca), care se lasă descoperite total sau parţial, într-un mediu care încercă să recreeze atmosfera sărbătorească din trecut“, precizează reprezentanţii muzeului.
Ia, bluza tradiţională românească, era lucrată de viitoarea mireasă în războiul de ţesut. Întotdeauna făcea parte din portul ceremonial (mireasă, naşă) şi era păstrată cu mare preţ în lada de zestre.
„Şi totuşi povestea iei continuă de-a lungul vieţii fetei. Ia şi părul fetei erau desfăcute pentru a uşura naşterea, ia era păstrată în lada de moarte (o ladă de zestre trecută prin viaţă alături de fosta mireasă) pentru ultimul drum“, mai arată cei de la MEAP.
Mai citiţi şi:
FOTO Magia iei: bluza tradiţională românească ajuta fetele de măritat să îşi afle ursitul
FOTO Legenda iei din denumirea localităţii dobrogene „Mahmud-IA“, spusă în versuri