Crăciunul fără brad. La ruşii lipoveni sărbătoarea este strict religioasă: se merge la slujbă, se spun colinde şi se mănâncă 12 feluri de mâncare
0După „cina sfântă“, lipovenii se îmbracă în straie de sărbătoare şi merg la biserică, iar copiii cu colindul. De Crăciun, ucrainenii pun paie în casă, în amintirea locului unde a fost născut Iisus. Gospodinele coc Crăciunelul, o coptură în formă de opt, care este ţinut la icoană până de Bobotează.
Marea sărbătoare pe 7 ianuarie în comunităţile de ruşi lipoveni şi ucraineni din judeţul Tulcea.
În fiecare an, ruşii lipoveni, ortodocşii de rit vechi, numiţi şi „staroveri”, ori „starobreadţî” celebrează Crăciunul conform calendarului iulian, pe 7 ianuarie, cu 13 zile mai târziu faţă de calendarul oficial.
Cu o zi înainte, credincioşii ţin post negru până spre seară, când se încheie liturghia din Ajun. Crăciunul începe la miezul nopţii cu o slujbă ce se termină dimineaţa, o liturghie tainică şi plină de semnificaţii, ne povesteşte Gentilia Zenovei, din Jurilovca.
La liturghia de dimineaţă participă în general toată familia, dar şi oaspeţii veniţi în vizită. În mod tradiţional, toată lumea se îmbracă în haine bisericeşti, pregătite anume pentru această sărbătoare, considerate ca fiind una dintre cele mai importante din viaţa unei comunităţi care îşi respectă sărbătorile pe stil vechi.
Colinde în slavonă
„În Jurilovca această sărbătoare are încă şi mai multe semnificaţii, deoarece „Naşterea Domnului” este hramul Bisericii mici din localitate, inaugurată în anul 2007. Slujba religioasă este oficiată de ÎPS Arhiepiscopul Flavian, dând liturghiei o importanţă cu totul deosebită“, spune ea.
În ziua de Crăciun copiii care au învăţat carte slavonă (în cadrul unor cursuri ţinute în preajma Bisericii) pornesc prin sat „hristaslaviti”, („să-l slăvească pe Hristos”), cântând un colind religios care cuprinde câteva strofe din canonul care se citeşte în slujba de seară.
Slujbă în biserica din Sarchioi FOTO Facebook
Masa, acoperită cu o năframă albă
Cel mai important moment al zilei îl reprezintă masa în familie. Masa este acoperită cu o năframă albă, ce aminteşte de scutecele Pruncului Iisus, iar pe masă se aşază o lumânare mare, albă, alături de care se pune o pâine nedospită. Felurile de mâncare sunt în număr de 12 (după numărul celor 12 apostoli). Apoi se cântă cântece bisericeşti / calida: Hristos rajdaetsja (Hristos se naşte) sau Hristos Slavie. Colindătorii, copii şi adulţii, primesc de la gazde fructe uscate şi simit.
În mod tradiţional, pregătirea cozonacilor era considerată înainte aproape un ritual social – femeile din aceeaşi familie, vecine sau cunoştinţe, se adunau într-o singură gospodărie, pregăteau aluatul şi îl coceau în cuptoare mari, făcând schimb de reţete şi pregătind masa de sărbătoare.
De remarcat este faptul că la lipoveni nu există tradiţia împodobirii bradului, Crăciunul fiind doar o sărbătoare religioasă.
Paie în toată casa în amintirea staulului în care s-a născut Iisus
Sărbătorile de iarnă pe stil vechi la ucrainenii / haholii din Letea încep în Ajunul Crăciunului. Înainte de Crăciun, de Svatâi Vecer (Seara Sfântă), musafirii primesc kukea (grâu fiert, cu miere), osvar (compot din gutui uscate, prune), fel de fel de plăcinte de post (cu cartofi, cu dovleac, cu varză), pampuşche (se rupeau cu mâinile şi se serveau cu pastă de mac, cu usturoi pisat, cu ceapă prăjită, cu zeamă de sfeclă) şi varenichi, ne spune Alexandru Chiselev, muzeograf la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Tulcea.
De Crăciun, se puneau paie în casă, dar şi în colţul unde este icoana. O practică întâlnită şi la comunitatea de ucraineni este mersul cu colindul (coleada). Dintre preparatele rituale sunt copturile (colacii, Crăciunelul). Se făceau colăcei mai mari, împletiţi, vreo 10 – 15, şi mai mici până la 80 de colăcei.
Crăciunelul
Crăciunelul este o coptură în formă de opt, care era ţinut lângă icoană până de Bobotează, apoi era împărţit la animale.
În judeţul Tulcea trăiesc peste 10.000 de ruşi lipoveni şi peste 1.000 de ucraineni. Cea mai mare comunitate de lipoveni se află în comuna Sarichioi.
Episcopie de rit vechi FOTO Facebook
Vă mai recomandăm:
Sărbători în Delta Dunării, locul unde colindătorii vin de două ori
Legenda numelui localităţii Sfântu Gheorghe: voinicul care a ucis balaurul de la gurile Dunării