A murit luptătorul anticomunist Stere Mihai Derdena. Destinul frânt al celui care a visat la libertate
0Născut la 7 martie 1934 în satul Stâna-Cadânei, din Cadrilater, într-o familie de aromâni, Mihai Derdena s-a mutat împreună cu familia în anul 1940 în satul Caugagia, judeţul Tulcea.
În timp ce era student la Facultatea de Ziaristică din cadrul Universităţii Bucureşti, a fost exmatriculat din anul IV, din cauza participării la mişcările studenţeşti din Bucureşti din 1956. Arestat la 8 noiembrie 1956, Mihai Derdena a fost condamnat prin sentinţa 302 din 27 februarie 1957 a Tribunalului Militar Bucureşti la 5 ani de închisoare pentru crima de uneltire contra ordinii sociale.
Şi-a executat sentinţa în penitenciarele Jilava şi Gherla precum si în lagărele din Delta Dunării. A fost eliberat în 6 noiembrie 1961, însă prin decizia M.A.I. Nr. 16270 din 11 octombrie 1961 i s-a stabilit domiciliul obligatoriu în comuna Rubla din judeţul Galaţi până în vara anului 1964, momentul eliberării definitive.
S-a reînscris la Facultatea de Filologie, pe care a absolvit-o la cursurile fără frecvenţă. A lucrat în funcţia de contabil la uzina „Vulcan” din Bucureşti până în 1969 când a devenit profesor de limbă franceză la Şcoala Generală Nr. 3 din satul Frumuşica, comuna Axintele, judeţul Ialomiţa (atunci Ilfov).
Făcând cerere de emigrare din ţară, a fost scos din învăţământ în 1980. Cererea de plecare i-a fost aprobată în 1981. A revenit în ţară după 7 luni, tot în 1981, dar nu a mai fost primit în învăţământ, ci a lucrat ca muncitor necalificat până în 1990, când a fost titularizat ca profesor de limbă română la Şcoala Generală din Dridu jud. Ialomiţa.
În 1998 s-a pensionat şi s-a mutat din Bucureşti în comuna prahoveană Poiana- Câmpina. A colaborat la revistele Cuvântul Românesc (din Canada), Buciumul, Prahova, Asachi, Albina, Permanenţe etc. Mihai Stere Derdena şi-a publicat, în 1998, memoriile în lucrările „Mărturisirea unui neînvins” şi „O jumătate de veac de rezistenţă”.
Între anii 1998 şi 2009 i-au apărut şi următoarele cărţi: „Trei teme literare”, „Ştim oare să vorbim?”, „Cronici literare la cărţi foarte rare”, „În apărarea limbii noastre sfinte”, „Suflete de crin şi caractere pilduitoare”, „Scrieri de atitudine civică”, şi „O comoara inestimabilă”.