A încetat din viaţă Ionel Moraru, general de brigadă, cetăţean de onoare al comunei Luncaviţa

General de brigadă (r) Ionel Moraru  s-a născut la 6 februarie 1942, în comuna Luncaviţa, judeţul Tulcea. După parcurgerea Şcolii generale din comună, a urmat cursurile Liceului Vasile Alecsandri din Galaţi, ulterior revenind în localitatea natală şi în comuna Văcăreni, pentru doi ani de zile, în calitate de învăţător şi profesor suplinitor.

În 1961 pleacă să-şi satisfacă stagiul militar, fiind încorporat în Grupul de Pompieri al judeţului Bacău, unitate care avea să-i schimbe destinul, determinându-l să îndrăgească haina militară şi meseria de pompier.

Selecţionat de către comandanţi în anul 1962 susţine examenul de admitere la Şcoala Militară de Ofiţeri Activi  Nicolae Bălcescu, din Sibiu, arma Pompieri, fiind declarat admis.

După absolvirea şcolii, în perioada 1966-1971, lucrează în funcţie de comandant pluton şi locţiitor comandant companie, la Grupul de Pompieri al judeţului Constanţa.

Ca urmare a rezultatelor obţinute în muncă este recomandat şi urmează Cursul de comandanţi de batalioane, iar în perioada 1972-1974 în urma susţinerii examenului de admitere parcurge cursurile Academiei de Înalte Studii Militare, Facultatea de Arme Înrudite, Tancuri şi Auto.

Detaşându-se prin rezultatele obţinute la învăţătură, este promovat în funcţia de ofiţer specialist la Comandamentul Trupelor de Pompieri, şi apoi de şef al Baroului Mobilizare şi Evidenţă în Brigada de Pompieri a Capitalei.

În anul 1985 a fost mutat în Direcţia Organizare, Mobilizare şi Operaţii şef al Serviciului 2 Mobilizare şi în 1994 locţiitor al şefului direcţiei.

Pe tot parcursul carierei militare de peste 36 ani, Ionel Moraru a urcat treaptă cu treaptă, de la cea mai mică funcţie, de oştean al ţării până la cea de locţiitor şef direcţie.

În anul 1966 a fost înaintat la gradul de locotenent şi în 1990 – colonel. A fost decorat cu medaliile şi ordinul MERITUL MILTAR – clasele I – III.

Prin Decretul Prezidenţial 575 din 3 noiembrie 1997 a fost înaintat la gradul de general de brigadă, iar cu data de 1 decembrie 1997 a fost trecut în rezervă şi pensionat cu data de 1 ianuarie1998.

După pensionare, între ani 1998 – 2001 a lucrat la Secretariatul Camerei Deputaţilor, Direcţia pentru Ordine şi Pază ca şef de serviciu, iar între 2001 – 2003 în calitate de colaborator extern la Curtea Constituţională.

La obţinerea rezultatelor prezentate, a fost ajutat de soţia sa Moraru Ana (născută Ciorâţă, tot în Luncaviţa ) o învăţătoare destoinică, împreună având doi băieţi: Moraru Cătălin, care este ofiţer de pompieri şi absolvent al Facultăţii de sociologie şi psihologie, continuând astfel tradiţia familiei şi  Moraru Lucian, ofiţer SRI, absolvent al Academiei de Studii Economice.

A fost declarat cetăţean de onoare al comunei Luncaviţa în data de 28 iunie 2009, de către autorităţile locale, cu prilejul Sărbătorii Teilor la Luncaviţa, ediţia a VIII-a.