Zeci de procurori DIICOT se consideră discriminaţi şi au dat statul în judecată: „S-a creat o inechitate flagrantă”

Peste 40 de procurori DIICOT ai serviciilor şi birourilor teritoriale Timişoara, Caraş-Severin, Satu – Mare, Târgu – Mureş, Harghita, Alba – Iulia, Sibiu şi Hunedoara au dat statul în judecată solicitând majorări salariale. Procurorii susţin în cererea de chemare în judecată că alţi colegi ai lor se bucură deja de creşteri salariale, ei fiind discriminaţi.

Nemulţumiţi de faptul că unora dintre colegii lor le-au fost majorate indemnizaţiile cu 18 sau 25 la sută, peste 40 de procurori DIICOT din ţară au deschis un proces în care solicită creşteri salariale cu 25 la sută începând cu decembrie 2013 până la data pronunţării hotărârii, precum şi după pronunţarea hotărârii. Procurorii susţin că de aceste creşteri „se bucură în prezent doar o parte a procurorilor din cadrul Ministerului Public, a judecătorilor şi  magistraţilor asistenţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”. În procesul deschis la Tribunalul Timiş, procurorii DIICOT solicită şi dobânzi pentru plata cu întârziere a obligaţiilor salariale, penalităţi calculate cu trei ani înainte de înregistrarea acţiunii. 

„În prezent, în interiorul corpului magistraţilor, respectiv a procurorilor din cadrul Ministerului Public, a judecătorilor şi magistraţilor asistenţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a creat o inechitate flagrantă, cauzată de existenţa unor indemnizaţii de încadrare diferite pentru persoane care îndeplinesc condiţii similare de vechime, grad, treaptă sau gradaţie, în sensul că o parte dintre magistraţi beneficiază de plata indexărilor de 25 la sută, o altă parte beneficiază de indexările salariale de 18 la sută, în timp ce a treia categorie nu beneficiază de hotărâri judecătoreşti prin care să se recunoască dreptul de a primi indemnizaţii şi, ca atare, are indemnizaţii de încadrare care nu includ vreuna din aceste indexări”, se arată în acţiunea procurorilor DIICOT. 

„Plata unor indemnizaţii cu 25 la sută mai mari pentru unii dintre procurori, judecători şi magistraţi asistenţi, dar şi neacordarea acestor creşteri pentru celelalte persoane din cadrul aceloraşi categorii socio-profesionale în mod cert conduce la un tratament inegal. Diferenţa nu este justificată obiectiv şi rezonabil câtă vreme desfăşurăm activitatea în aceleaşi condiţii, atribuţiile conferite fiecărei funcţii fiind egale pentru cei din categoria din care facem parte”, se mai arată în cererea de chemare în judecată a procurorilor DIICOT. 

În dosar a fost citat şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), care a depus o întâmpinare în care arată că „existenţa unei practici neunitare a instanţelor de judecată nu poate constitui o faptă de discriminare. „De asemenea, nu poate exista discriminare nici între beneficiarii unei hotărâri judecătoreşti favorabile şi magistraţii care nu au înaintat acţiuni în instanţă, aceştia din urmă fiind liberi să îşi exercite sau nu acest drept”, se arată în documentul Consiliului pentru Combaterea Discriminării.

CNCD a mai arătat că „în lumina acestor justificări nu putem nega că s-a creat o diferenţiere, sub aspect salarial, a celor trei categorii de magistraţi prezentate în cererea de chemare în judecată”. „În consecinţă, CNCD Consideră că pentru a elimina această diferenţiere este necesară o modificare legislativă în domeniul salarizării magistraţilor”, se mai arată în documentul depus în instanţă de CNCD. 

La dosar a depus întâmpinare şi conducerea DIICOT, care solicită respingerea acţiunii procurorilor ca neîntemeiată. „Plata către reclamanţi a drepturilor pretinse, inclusiv actualizarea cu indicele de inflaţie şi dobânda legală, aceste obligaţii nu sunt întemeiate şi nu se justifică. DIICOT, în calitate de ordonator terţiar de credite, este în imposibilitatea de a dispune de fonduri bugetare pentru plata diferenţelor băneşti solicitate”, se arată în documentul semnat de şeful DIICOT, Daniel Horodniceanu. Procesul de la Tribunalul Timiş este în fază incipientă.