VIDEO Românii plătiţi să caute opt ore pe zi prin gunoaie. Nepăsarea bogaţilor le-a trimis animale moarte şi seringi pe banda cu „deşeuri reciclabile”

Pentru o valorificare cât mai bună a deşeurilor colectate din Timişoara, societatea de salubritate Retim a investit în urmă cu cinci ani peste cinci miloane de euro într-o staţie de sortare a gunoiului. Într-un miros greu de suportat câţiva oameni sortează gunoiul pe care timişorenii ar fi trebuit să îl colecteze selectiv.

Societatea de salubritate din Timişoara a introdus de ani buni sistemul de colectare duală, punând la dispoziţia timişorenilor pubele în care se pot colecta deşeuri reciclabile, plastic şi carton, şi deşeuri menajere. Totul pentru a recicla cât mai multe deşeuri. În timp ce în alte ţări s-a ajuns ca gunoiul să fie colectat chiar şi în patru recipiente, românii nu reuşesc să îl adune nici măcar în două categorii de pubele.

Pentru o valorificare cât mai bună a deşeurilor, societatea de salubritate din Timişoara a investit într-o staţie de sortare în valoare de aproximativ cinci milioane de euro. Aici deşeurile reciclabile sunt introduse într-o presă care face baloţi de carton şi PET-uri ce vor fi refolosite. Pentru că „la sursă” gunoiul nu este colectat corespunzător, în cadrul staţiei de sortare funcţionează şi „o linie de producţie” unde deşeurile sunt selectate manual.

Aici lucrează câte şase oameni pe schimb. Într-un miros greu de suportat, aceşti oameni stau toată ziua cu mâinile în mizerie, scoţând din gunoaiele care vin pe banda din faţa lor plasticul şi cartonul care poate fi reciclat. Job-ul este plătit cu „zece milioane şi jumătate de lei plus bonuri de masă”. „Nu e o muncă uşoară, dar ne descurcăm”, spune o doamnă care lucrează la sortarea manuală a deşeurilor. O altă doamnă mărturiseşte că pe banda din faţa ei, unde teoretic ar fi trebuit să fie doar deşeuri reciclabile, au venit inclusiv animale moarte, seringi, care trebuie colectate în condiţii speciale, şi sticle cu substanţe periculoase.  Oamenii care lucrează la „fabrica” de gunoi spun că s-au obişnuit cu mirosul. O doamnă, venită din Oltenia cu soţul, mărturiseşte că de când lucrează aici s-a îmbolnăvit de hepatita C, dar e bucuroasă că ea şi soţul ei au de lucru. „E periculos, dar asta e. Nu avem ce face. Avem un serviciu”, a spus femeia.

Purtătorul de cuvânt al Retim spune că în mod normal, pe banda pe care acum vin tot felul de gunoaie, de la papuci, componente de calculator şi gunoi menajer, până la bidoane de ulei sau saci cu mâncare, ar trebui să vină doar plastic şi carton pe care oamenii să îl separe, astfel încât acestea să fie reciclate. „Aici nu ar trebui să fie altceva decât hârtie, cartoane, petruri şi doze, dar din păcare mai sunt şi oameni care nu ştiu ce ar trebui să fie. Au impresia că unele deşeuri se pot recicla şi astfel compromit ideea de reciclare. De exemplu, nu tot ce este plastic poate fi reciclat”, atrage atenţia purtătorul de cuvânt al Retim, Livian Hotico, care are şi explicaţia pentru care austriecii, de exemplu, pot face cu adevărat o colectare selectivă a gunoiului. „Ei fac treaba asta de 35-40 de ani. Nivelul lor de conştiinţă civică şi de cultură este altul. Românul a fost învăţat să ia totul la grămadă şi este destul de dificil să recuperăm în câţiva ani, ceea ce alţii fac de zeci de ani”, a mai spus Hotico, potrivit căruia în momentul de faţă 40 la sută din totalul deşeurilor care se colectează în Timişoara se refolosesc: o parte pentru reciclare, o parte ca şi combustibil pentru o fabrică de ciment. Restul de 60 la sută este neutralizat şi dus la deponeul ecologic de la Ghizela.