Viceprimarul Traian Stoia reinventează „apa caldă”. A descoperit forajul de apă termală de la ştrandul...Termal
0Traian Stoia s-a declarat surprins că muncitorii care lucrează la subpasajul Michelangelo au descoperit o conducă cu apă termală. Viceprimarul vrea să profite de „descoperire”, pentru a aduce beneficii financiare Primăriei
Muncitorilor care sapă la subpasajul Michelangelo au ajuns, inevitabil, şi la vechile conducte de apă termală care alimentau cândva şi ştrandul care poartă, nu degeaba, numele Termal. Vestea a ajuns şi la urechile viceprimarului Traian Stoica, care a făcut publică „marea descoperire”.
„Avem ape termale, dar nu ştim să le folosim la fel de bine cum o fac vecinii noştri din Ungaria. Lângă BRD, în Complex, se afla un foraj cu vanele inchise, dă o apă la 85 de grade. Folosit cu cap, ar putea să aducă venituri consistente Primăriei Timişoara. L-am văzut, o să luăm măsuri să igienizăm”, a afirmat viceprimarul Traian Stoia.
În realitate, nu e nimic nou. Apa termală a fost acolo unde este şi acuma, în subteranele Timişoarei, sun tuna din marile bogăţii ale judeţuiui Timiş şi aşteaptă să fie exploatate.
Forajul care alimenta şi unul din bazinele ştrandului Termal a fost astupat de pe vremea construcţiei clădirii BRD.
„S-a distrus o comoară. Când s-a construit clădirea băncii, s-au tăiat ţevile şi nu mai există apă termală. Este o bătaie de joc. Din câte ştiu, tot din perioada aceea a rămas fără apa termală şi spitalul de inimă ASCAR. Ştrandul se numeşte Termal, dar nu mai are apă termală de mult timp. Am încercat să văd dacă pot să fac ceva, însă este o investiţie foarte mare. M-ar costa aproape 200.000-300.000 de euro", a declarat Husam Hajjar, omul de afaceri sirian care deţine acum ştrandul Termal ZHH.
Forajul de apă termală se află chiar lângă clădirea băncii, înconjurat de gard şi ascuns în buruieni. Ţevile groase sunt ruginite, semn că a fost abandonat de mult timp. Forajul a fost făcut la o adâncime de 600 de metri.
S-au refăcut ţevile pentru spital
Clădirea BRD a fost prima construcţie importantă din Timişoara de după Revoluţie. Lucrările au început în 1996 şi au durat patru ani. Proiectantul edificiului, Radu Radoslav, care ulterior a devenit arhitect şef al Timişoarei, nu îşi aduce aminte de chestiunea apei termale în timpul construcţiei.
„Eu am condus şantierul şi nu ţin minte să fi tăiat ţevile sau să fi astupat forajul. Am frecventat şi eu ştrandul Termal, iar din câte ştiu nu mai era apă termală cu mult timp înainte de construcţia clădirii BRD. Era închis robinetul. Cred că pompa există şi astăzi, dar chiar nu ştiu din ce cauză nu mai este apă termală", a declarat Radu Radoslav.
Fostul arhitect şef al oraşului îşi aminteşte că reprezentanţii băncii au făcut o serie de investiţii pentru ca apa termală să ajungă la Clinica de Recuperare Medicină Fizică şi Balneologie de pe strada Loga. „Ştiu că cei de la BRD au investit în refacerea ţevilor pentru Spitalul Balneo-Fizică. Ştrandul nu mai funcţiona în aceea perioadă aşa că probabil nu au tras ţevi noi şi acolo", a mai declarat Radu Radoslav.
Citeşte şi:
Primarul Timişoarei vrea ca pasajul Michelangelo să fie gata cu şase luni mai repede de termen