Un vameş acuzat că nu poate justifica 70.000 de euro, salvat de nuntă, botezul copiilor şi soţia care a lucrat în Italia

Curtea de Apel Timişoara a emis prima sentinţă într-un dosar în care inspectorii ANI l-au acuzat pe un vameş de la Moraviţa că are o avere nejustificată de 70.000 de euro. Vameşul şi soţia sa au justificat banii prin cadouri primite la nuntă, botez şi de la părinţi, scăpând astfel de acuzaţiile ANI. Dosarul este pe rolul Curţii Supreme, unde urmează să se pronunţe sentinţa finală.

Un raport al Agenţiei Naţionale de Integritate întocmit încă din urmă cu cinci ani scotea la iveală faptul că Ion Rada, un vameş de la Moraviţa şi soţia acestuia nu pot justifica o sumă de aproape 70.000 de euro. Inspectorii ANI au arătat că în perioada 2003 – 2011, soţia vameşului nu a înregistrat niciun venit, iar bărbatul a avut din salarii un venit total de 138.118 lei. În aceeaşi perioadă, cei doi soţi au cumpărat un apartament cu patru camere în Timişoara, în 2005, la preţul de 30.000 de euro şi un apartament cu 3 camere, tot în Timişoara, la preţul de 37.000 de euro, în 2008, prin credit imobiliar. Inspectorii ANI au mai reţinut că tot în 2008 cei doi soţi au cumpărat o maşină de 13.500 de euro şi au depus în bancă aproximativ 25.000 de euro.

Urmare a acestui raport a fost sesizată Comisia de Control a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, care a analizat veniturile vameşului şi a soţiei. Vameşul şi soţia lui au arătat că ANI nu a ţinut cont de veniturile suplimentare pe care le-au avut din următoarele surse: 22.000 de euro câştigaţi de soţie în perioada 2000 - 2005, când a muncit în Italia, 24.000 de euro primiţi ca dar la nuntă, 7500 la botezul primului copil, 6000 de euro la botezul celui de-al doilea copil şi respectiv 39.000 lei primiţi de la părinţii soţiei.

Soţia vameşului a susţinut că timp de patru ani a lucrat în Italia, câştigând 1.500 de euro lunar şi a reuşit să pună bani deoparte pentru că a locuit la unchiul ei şi nu a plătit chirie. În susţinerea afirmaţiilor sale, femeia a depus un paşaport cu viză pentru spaţiul Schenghen şi nişte aşa-zise adeverinţe de la angajatori italieni. Documentele nu i-au convins, însă, pe judecători care au constatat că „adeverinţele” sunt mai degrabă date despre firme italiene luate de pe internet.

Pentru justificarea banilor proveniţi din nunta ţinută la Strehaia şi la care au participat aproximativ 320 de persoane, vameşul şi soţia sa au depus fotografii, dar şi mărturii ale naşului şi bucătarului de la nuntă.

Comisia de control a averilor a a luat în calcul veniturile obţinute de vameş şi soţia sa şi a constatat că ANI nu a luat în calcul veniturile obţinute de la nuntă şi de la botezurile celor doi copii şi nici cei 39.000 de lei cadou de la părinţi, dar nu a luat în calcul nici cheltuieli de aproximativ 45.000 de euro pe care le-au realizat cei doi soţi.  Astfel, Comisia de Control a Averilor a constatat că vameşul şi soţia sa nu pot justificat aproximativ 67.000 de euro.

În luna iulie a anului trecut, a fost sesizată Curtea de Apel Timişoara care a anulat raportul Comisiei de Control a Averilor, constatând că nu există diferenţe semnificative între veniturile vameşului şi cheltuielile acestuia. „Curtea reţine că susţinerile pârâtei privind prezenţa sa în Italia, în perioada 2000- 2005, nu pot fi negate, contrar constatărilor Comisiei, mai întâi, prin existenţa pe paşaport a vizei Schengen, care permitea deplasarea pe teritoriul statelor membre, precum şi a ştampilelor privind intrarea în Italia în perioada de referinţă”, se arată în sentinţa Curţii de Apel Timişoara.

Judecătorii au mai arătat că nu se pot lua în calcul cheltuielile zilnice pe care le-ar fi făcut vameşul şi soţia sa. „Sumele avute în vedere în cuprinsul raportului de evaluare au fost justificate aproape în totalitate, nefiind incidente dispoziţiile art. 18 din Legea nr.176/2010, şi nici consecinţele care decurg din aplicarea acestei dispoziţii legale. Cât priveşte cheltuielile zilnice ale familiei, de întreţinere, şi alte cheltuieli necesare familiei pârâtului (şcolarizarea şi întreţinerea copiilor, achiziţionarea de bunuri de consum şi servicii, vacanţe etc.), Curtea reţine că acestea nu pot fi luate în considerare în cauză pentru stabilirea diferenţei semnificative (...) Acest mod de calcul ar pune sub semnul întrebării înseşi mijloacele de subzistenţă ale familiei, ceea ce nu este cazul în speţă, având în vedere, cel puţin, veniturile salariale ale pârâtului obţinute pe întreaga perioadă evaluată, precum şi sprijinul material substanţial acordat de părinţii ambilor pârâţi, aşa cum rezultă din ansamblul materialului probator administrat în cauză”, se mai arată în sentinţa Curţii de Apel Timişoara prin care Agenţia Naţională de Integritate a fost obligată şi la achitarea unor cheltuieli de judecată de 6.800 de lei către vameş. Sentinţa nu este definitivă, fiind contestată la Curtea Supremă, unde dosarul se află pe rol.