Ultimul raport anual al Curţii de Conturi conţine o lungă listă de nereguli în ceea ce priveşte autostrada Arad - Timişoara

Conform constatărilor instituţiei de control, neregulile de milioane de euro în derularea contractului variază de la nerespectarea termenelor până la diferenţe nejustificate între situaţiile de lucrări facturate şi cele decontate.

Contractul pentru autostrada Arad - Timişoara a fost semnat în septembrie 2008, după ce consorţiul FCC Construccion - Astaldi a câştigat licitaţia. Derularea înţelegerii a început cu stângul, pentru că lucrările efective au început cu întârziere, abia în vara lui 2009. Autostrada care ar fi trebuit să fie gata în ianuarie 2011 a fost deschisă circulaţiei în luna decembrie a acelui an, însă recepţia lucrării nu a fost făcută nici acum. Pe autostradă se circulă cu restricţii de viteză, pentru că întreaga lucrare, cu tot ce lipsea în momentul deschiderii (parapeţi, garduri, refugii, parcări, ieşiri), va fi încheiată în vara acestui an, la cinci ani după începerea şantierului care ar fi trebuit să dureze doi ani.

Curtea de Conturi este o instituţie înfiinţată cu scopul de a efectua auditul gestiunii finanţelor publice ale României. Indiferent de modul de constituire şi de destinaţia fondurilor, în calitatea sa de auditor extern, Curtea de Conturi verifică dacă fondurile publice sunt corect contabilizate şi dacă sunt cheltuite în conformitate cu reglementările aplicabile, precum şi dacă se acordă atenţia cuvenită obţinerii unui raport optim între resurse şi rezultate. Raportul Public pe anul 2011, publicat de Curtea de Conturi în decembrie 2012, a dezvăluit că Ministerul Transporturilor şi CNADNR au gestionat defectuos contractul pentru autostrada Arad - Timişoara.

Iată principalele nereguli constatate în încheierea şi derularea acestui contract, finanţat printr-un împrumut de la Banca Europeană de Investiţii:

- neaplicarea şi nededucerea penalităţilor de întârziere în sumă de 9.526.000 lei

- valoarea ofertei desemnate câştigătoare în urma licitaţiei a fost mai mare cu 4.320.694 euro faţă de valoarea prevăzută în bugetul aprobat pentru această categorie de cheltuieli

- încheierea contractelor de execuţie lucrări într-o manieră permisivă, ceea ce a condus la efectuarea de plăţi în sumă totală de 6.041.000, lei fără TVA, fără documente justificative care să probeze livrarea bunurilor sau efectuarea serviciilor şi lucrărilor pentru acordarea facilităţilor Inginerului

- neluarea măsurilor de către CNADNR în vederea corelării sumelor plătite cu gradul de realizare a lucrărilor, existând o diferenţă în sumă de 468.346 euro, între situaţiile de lucrări facturate şi cele decontate

- nerespectarea datei limită de tragere a sumelor împrumutului, astfel încât, datorită managementului defectuos al CNADNR, la sfârşitul anului 2011, termenul de finalizare a Proiectului, gradul de realizare a Proiectului a fost sub 50 la sută.

La capitolul "concluzii", raportul Curţii de Conturi spune că "performanţa proiectului este redusă din cauza managementului neperformant al CNADNR în implementarea proiectului supus verificării. Proiectul nu este finalizat încă, iar prin prelungirea termenului de finalizare cresc în mod corespunzător şi costurile, eficienţa proiectului fiind scăzută".

Curtea de Conturi recomandă, printre altele, aplicarea şi reţinerea penalităţilor pentru întârzierile înregistrate şi recuperarea sumelor pentru facilităţile acordate Inginerului fără documente justificative, lucruri care ar aduce aproximativ 4,5 milioane de euro bugetului de stat. Conform documentelor oficiale, valoarea lucrărilor la acest tronson este de aproximativ 135 de milioane de euro.