STENOGRAME în dosarul "bani pentru PDL". Persoana misterioasă pomenită de şefa ITM Timiş, acuzată că strângea bani pentru partid: "Omul nu primeşte miliardul"

Cornelia Corescu, şefa ITM Timiş, a fost trimisă, joi, în judecată de procurorii DNA. Potrivit pressalert.ro, care citează documente oficiale trimise în instanţă, în stenogramele convorbirilor dintre Cornelia Corescu şi denunţătorul acesteia, Aurel Grindiş, în care cei doi discută despre achitarea primei tranşe din cei 10.000 de lei ceruţi omului de afaceri pentru a-l scăpa de probleme, apare şi o persoana misterioasă, despre

Cornelia Corescu, şefa Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiş, şi Vasile Medeşan, secretar executiv al PDL Timiş, au fost trimişi în judecată în dosarul "bani pentru PDL". Cei doi membri influenţi ai partidului aflat la guvernare sunt acuzaţi că au intervenit în favoarea mai multor membri de partid care erau certaţi cu legea şi în schimbul unor donaţii pentru filiala judeţeană, cei doi inculpaţi au acceptat să încalce legea. Mai multe înregistrări audio - obţinute de pressalert.ro - arată că şefa Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiş s-a arătat jignită că nu a primit decât o donaţie de 1.000 de lei pentru anularea unei amenzi şi a unui dosar penal, chiar dacă înţelegerea iniţială a fost de 10.000 de lei.Cornelia Corescu: - Haideţi!
Aurel Grindiş: - Da. Sărut-mâna doamna inspector şef. Spuneţi-mi ce facem acum doamna inspector şef?

C. C.: - Da păi', (adresându-se altei persoane prin telefon: „fă-mi cabinetul lui Ostaficiuc"). Păi eu v-am spus că nu vă dau amendă. Da?
A.G.: - Da.
C. C.: - Un miliard! Da' am dat drumu' la dosar. Eu ce să-i fac, asta e. Eu, eu mi-am făcut partea în relaţia noastră.
A.G.: - Da, doamna inspector şef, dar cu mine cum rămâne? Şi dosar penal şi amendă şi bani daţi la PDL-u'...
C. C.: - O mie de lei aţi dat la PDL...
A.G.: - Da.
C. C.: - Şi pe care vi-i dau acuma.
A.G.: - Da?
C. C.: - Da. Deci, fără nici un fel de probleme.
A.G.: - Da, da, da, bine.
C.C.: - Şi îmi cer scuze, că am îndrăznit să îmi ies în afara atribuţiilor de ... ale mele de lucru. N-am făcut niciodată aşa ceva, am vrut să fac un compromis, nu mă caracterizează ... (în continuare vorbeşte la telefon: „Da, da, Alo Mari, Alo! Bună ziua Cornelia Corescu sunt, Mariana nu-i? [...] Ăă, da, aş vrea cu dânsa [...] Da.") Păi, o sută de lei aţi dat, o sută, sau o mie?
A.G.: - Hm, zece milioane.
C. C.: - O mie?
A.G.: - Da.
C. C.: - Zece milioane?
A.G.: - Mda.
C. C.: - Staţi că zece milioane vă dau. Scuzaţi, scuzaţi, scuzaţi!
A.G.: - Da, nu-i problemă, mi-am dat seama.
C. C.: - (conform imaginilor video aceasta numără bancnotele şi le predă denunţătorului, punându-le pe birou) Unu, doi, trei, patru, cinci. Uitaţi aicea.
A.G.: - Da, da, da.
C. C.: - Ă (vorbeşte la telefon: „Mariana ştii ce vreau? A soţiei, a lui doamna Luci vreau [...neinteligibil...] telefonic [...] Da. [...] Da. [...] Bun . Mersi frumos! Mersi, mersi, mersi" - n.n.).
A.G.: - Unu, doi, trei, patru, cinci. (conform imaginilor video numără bancnotele, în total cinci bucăţi a câte 200 lei fiecare - n.n.).
C. C.: - Înţelegeţi? Mulţumesc din toată inima...
A.G.: - Da, da, da, nu, nu, nu...
C. C.: - Îmi cer scuze, că eu am îndrăznit...
A.G.: - Nu, nu, nu...
C. C.: - ... să vă fac acest compromis.
A.G.: - Eu, eu îmi cer scuze, dar dumneavoastră n-aţi înţeles de la început, că domnul Vasile Medeşan nu v-o explicat, că mie mi-a spus eşalonat, doamna inspector şef. (conform imaginilor video Corescu Cornelia răspunde prin gesturi din cap şi din mână în sens negativ) Asta a fost, eşalonat şi i-am zis: „nu îi am acum", „du-te depune-i, deci zece milioane şi te duci la doamna..."
C. C.: - Eu îmi cer scuze...
A.G.: - Nu, nu, nu.
C. C.: - Deci, în viaţa mea n-am făcut aşa ceva!
A.G.: - Nu, nu, nu...
C. C.: - În viaţa mea. Mă, ăştia sunt oameni de încredere...
A.G.: - Da, suntem pocăiţi.
C. C.: - ... şi pot să, pot să lucrez...
A.G.: - Da...
C. C.: - ... zic, cu ei. Da' acum am făcut-o, mi-am, mi-am tras ă... ponoasele, ă... asta este, eu am greşit, n-o să mai fac niciodată în viaţa mea aşa ceva.
A.G.: - Nu, nu, doamna directoare, dumneavoastră n-aţi înţeles, că nu vi s-o explicat. Eu am vrut să vă explic. Că era, toată treaba era super bună. Deci, eu vă mulţumesc chiar, ştiu, sunteţi o femeie foarte de bună credinţă, eu am văzut asta, da' domnu' Vasile nu v-o spus că eşalonat, dânsul mi-o zis, zic: „nu am atâta odată". Zice: „eşalonat Relu", că acum ştiţi situaţia mea şi ...
C. C.: - Eu am înţeles... Da.
A.G.: - Da. Acum musai să-mi iau avocat, doamna inspector.
C. C.: - Vă luaţi.
A.G.: - De aia vă zic că...
C. C.: - Deci, ascultaţi-mă aici...
A.G.: - Da, spuneţi, spuneţi.
C. C.: - Ă ... ă ... eu când iau o decizie, o duc până la capăt.
A.G.: - Da.
C. C.: - Deci, o duc până la capăt. Eu îmi asum nişte responsabilităţi. Împotriva tuturor colegilor mei care or fost atunci acolo, eu am luat nişte decizii. Omul nu primeşte miliardul.
A.G.: - Da.
C. C.: - Deci ... ăă ... clar! Când am văzut ... dar aveam nevoie de confirmare atunci! Nu ştiu ..., să vi-i fi dat Medeşan, să vi-i fi dat cine spuneţi dumneavoastră...
A.G.: - Aia da, da.
C. C.: - ... eu trebuia să prezint chitanţa...
A.G.: - Aşa...
C. C.: - ... la cine trebuia să o prezint! Da?!
A.G.: - Am înţeles, doamna inspector şef...
C. C.: - Da? Asta este.
A.G.: - Da ştiu, ştiu, ştiu... fiecare...
C. C.: - Nu s-a ... nu s-a ... nu s-a ... n-am putut să prezint ă ... ă ... chitanţa, n-am prezentat-o ... Eu ... dar nu mi-o spus de subiectul ăsta.