Situație critică la cea mai mare fabrică de contoare din România. Acuzații penale și spectrul falimentului
0AEM Timișoara, cea mai mare fabrică de contoare din România, este într-o situație critică. În așteptarea unui contract care ar menține compania în viață, fabrica s-a închis, iar soarta celor 500 de angajați este incertă. În vara anului 2023, patronii AEM au lansat acuze fără precedent la adresa DIICOT.
Mai mulți angajați de la AEM Timișoara au declarat pentru Ziua de Vest că începând de luni 8 ianuarie 2024 fabrica a fost deconectată de la electricitate, iar vineri, 12 ianuarie 2023, nici măcar paznicul care păzea intrarea încuiată a fabricii nu mai era acolo. „Nu știm ce să facem. Porțile sunt închise, nu este curent, nimeni din conducere nu ne transmite nimic. Nu aș vrea să spun mai mult să nu îmi fac probleme”, a declarat un angajat pentru Ziua de Vest.
Surse din cadrul companiei au declarat pentru „Adevărul” că salariile angajaților sunt neplătite de două luni. Aceleași surse au spus că AEM a câștigat un contract de producție de contoare pentru Estonia, dar până nu intră în vigoare acest contract, compania nu mai are bani să funcționeze.
Patronii AEM, acuzații fără precedent la adresa DIICOT
Declinul AEM a început după ce s-a descoperit că fabrica a fost devalizată ani la rând de fosta conducere. Patronii AEM au depus plângere la DIICOT și au reclamat un prejudiciu de 50 de milioane de euro. DIICOT a închis cele mai grave acuzații pentru prescrierea faptelor, iar pentru restul și-a declinat competența în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara. Soluția DIICOT a fost contestată, procesul fiind pe rol.
În august 2023, într-un drept la replică transmis publicației Renașterea Bănățeană, în cursul lunii august 2023, acționarii fabricii de contoare AEM Timișoara, una dintre puținele fabrici din România comunistă care au rezistat privatizării, reclama că „se dorește preluarea /falimentul societății de diferite grupuri de interese mafiote care profită de faptul că Parchetul DIICOT Timișoara a gestionat ‹neglijent› și culpabil dosarul legat de fraudele a cărei victimă este AEM SA”.
În același drept la replică transmis publicației Renașterea Bănățeană, care semnala faptul că producția a fost sistată în cursul lunii august, acționariatul AEM arăta că „a fost extrem de contrariat de comportamentul partizan și subiectiv al Parchetului DIICOT Timișoara, care în loc să-si îndeplinească obligațiile prin procurorii de caz pentru trimiterea în instanță cât mai urgent a dosarului și să asigure recuperarea prjudiciului cauzat societății noastre, tergiverseaza procedurile, aratând ca dorește să se îndeplinească termenul de prescriptie în favoarea infractorilor”.
Într-un răspuns formulat la solicitarea „Adevărul”, care a cerut un punct de vedere față de acuzațiile aduse de AEM, DIICOT arată că legea care reglementează statutul magistraților le interzice procurorilor și judecătorilor să exprime public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul”. „În consecință, DIICOT nu poate emite un punct de vedere vizând cauza penală la care faceți referire”, a mai transmis DIICOT.
Cum a fost descoperită mega-frauda de la fabrica de contoare
Ancheta în acest caz a început în anul 2017, când acţionarii companiei au comandat un inventar cu ocazia căruia s-a descoperit că fabrica AEM Timișoara, condusă de soții Olimpia și Ion Moica, are pe stoc 800.000 de contoare care nu există în realitate, compania având o capacitate de depozitare de doar 300.000 de contoare.
Pornind de la acest inventar, acţionarii companiei aveau să constate că ani la rând managementul companiei a umflat artificial cifra de afaceri şi profitul companiei pentru ca directorul general, Olimpia Moica, şi soţul acesteia, aflat şi el pe o funcţie de conducere, să încaseze un bonus de performanţă de peste un milion de euro anual.
Ancheta internă, în urma căreia a fost sesizat şi DIICOT-ul, avea să mai scoată la iveală că managementul companiei le acorda angajaţilor importante sume de bani sub formă de prime. Potrivit reprezentanţilor companiei, doar o parte din bani, aproximativ 20 la sută, ajungeau la angajaţi, diferenţa intrând în buzunarul managerilor. Prejudiciul estimat în acest caz este de peste 50 de milioane de euro.