Raportul prim-secretarului PCR Timiş despre evenimentele din 15-18 decembrie '89. „Grupărilor duşmănoase li s-au alăturat elemente declasate, hoţi, ţigani“
0Ultimul prim-secretar al Timişoarei, Radu Bălan, aclamat în 22 decembrie 1989 de mulţimea adunată în Piaţa Operei, a fost unul dintre cei mai loiali nomenclaturişti comunişti.
Prim secretarul PCR Timiş, Radu Bălan, a trebuit să întocmească pentru Nicolae Ceauşescu un raport despre evenimentele care s-au desfăşurat pe străzile din Timişoara, în perioada 15-18 decembrie 1989.
Raportul, trimis la centru în data de 19 decembrie, scoate în evidenţă modul în care autorităţile locale şi ajutoarele trimise la Timişoara de la Bucureşti au privit situaţia.
„În perioada 15-18 decembrie, elemente duşmănoase, iredentiste, cu vădite intenţii de subminare şi distrugere a orânduirii socialiste din ţara noastră, pe fondul atmosferei de şovinism, creată de pastorul reformat Tokes Laszlo, s-au dedat la acţiuni contrarevoluţionare, inspirate de organizaţii şi persoane din occident şi din unele ţări socialiste ostile politicii partidului şi statului nostru, reacţionare, antiromâneşti şi antisociale.
Apelurile repetate ale organelor locale de partid şi de stat la calm şi linişte, la păstrarea ordinii publice au fost ignorate, fiind necesară luarea de măsuri ferme, în cadrul sistemului naţional de apărare, pentru apărarea proprietăţilor socialiste, a suveranităţii ţării, a muncii poporului, a vieţii şi liniştii locuitorilor municipiului Timişoara. În urma luptelor purtate pentru contracararea acţiunilor criminale, contrarevoluţionare, s-au înregistrat următoarele pierderi: morţi, răniţi.
Au fost reţinute persoane în vederea stabilirii gradului de vinovaţi privind participarea şi organizarea acţiunilor de dezordine şi de distrugere a valorilor materiale de pe raza municipiului.
Valoarea pagubelor materiale după primele evaluări se ridică pe peste 30 de milioane de lei.
Acţiunile criminale, contrarevoluţionare, au urmărit împiedicarea desfăşurării normale a activităţii economico-sociale a municipiului, prin scoaterea din funcţiune sau distrugerea, după un plan bine coordonat, a unor obiective economice, servicii şi instalaţii vitale.
Grupările duşmănoase, cărora li s-au alăturat elemente declasate, hoţi, ţigani, afacerişti, neîncadraţi în câmpul muncii, dintre care unii veniţi din alte zone ale ţării, au acţionat, în prima parte, pentru paralizarea sistemului de aprovizionare a populaţiei cu alimente şi medicamente prin devastarea şi incendierea unităţilor comerciale, pentru blocarea şi distrugerea mijloacelor de transport în comun, incendierea unor instituţii de artă şi cultură, a unor locuinţe, ocuparea sediilor organizaţiilor politice.
Ulterior, bandele contrarevoluţionare, care în vederea desfăşurării acţiunilor de distrugere aveau asupra lor bare, lanţuri şi alte obiecte metalice, pietre, bâte, sticle incediare, au atacat comandamente, unităţi militare şi depozite de armament şi muniţii, provocând victime în rândul efectivelor de militari, cărora le-au cerut să nu execute ordinele comandanţilor.
În vederea amplificării, ca număr de participanţi şi frecvenţă, a acţiunilor de vandalism, distrugere şi destabilizare a ordinii publice, elementele organizatoare au încercat să atragă de partea lor studenţii şi muncitorii, iniţiind demonstraţii în jurul căminelor din centrul universitar şi în cartierele muncitoreşti.
De asemenea, pentru mascarea principalilor organizatori ai acestor acţiuni criminale şi pentru a împiedica intervenţia forţelor de ordine, grupurile contrarevoluţionare au plasat în primele rânduri un număr important de elevi din clasaele I-IV, precum şi femei cu copii mici, inclusiv în cărucior. Pe măsura diminuării şi anihilării forţelor acestora, acţiunile de vandalism desfăşurate prin grupuri reduse numeric, au urmărit atacarea mijloacelor destinate transportului de alimente şi a altor produse pentru aprovizionarea populaţiei, a maşinilor Salvării care transportau doze de sânge şi materiale sanitare şi a maşinilor pompierilor ce se îndreptau la locul incendiilor. Au fost, totodată, incendiate depozite de furaje şi de materiale şi piese recuperate.
În timpul desfăşurării acestor acţiuni de vandalism şi de dezordine, marea majoritate a muncitorilor, studenţilor, intelectualilor, opinia publică în general şi-au manifestat dezaprobarea şi ura faţă de elementele duşmănoase, cerând luarea de măsuri hotărâte, inclusiv folosirea forţei, pentru lichidarea grabnică a tuturor actelor de distrugere, jaf şi anarhie.
Pentru contracararea acţiunilor contrarevoluţionare şi de distrugere, de anihilare a grupărilor de huligani, au fost mobilizate gărzile patriotice, fiind totodată organizate şi folosite formaţii de muncitori din toate întreprinderile industriale. Un aport deosebit în lichidarea actelor de dezordine şi de vandalism, de reîntronare a ordinii şi a liniştii publice, l-au avut organele şi forţele Ministerului de Interne şi ale Ministerului Apărării Naţionale.
Măsurile politico-organizatorice luate de organele şi organizaţiile de partid şi organismele democraţiei muncitoreşti revoluţionare în toată această perioadă au permis ca activitatea în unităţile economico-sociale ale municipiului şi în învăţământul mediu şi superior să se desfăşoare normal.
Oamenii au fost prezenţi la locurile de muncă şi la activităţile profesionale, făcându-şi întocmai datoria, fiind gata pentru a apăra întreprinderile şi instituţiile în faţa orcăror atacuri.
În toate întreprinderile şi instituţiile, în şcoli şi facultăţi s-au organizat în cursul zilei de luni, la terminarea activităţii, adunări în cadrul cărora s-a făcut o informare corespunzătoare şi o apreciere corectă asupra evenimentelor din perioada 15-18 decembrie. S-a înlesnit accesul tuturor cetăţenilor, posibilitatea de a lua cunoştinţă direct în zonele devastate de huligani, de marile pagube materiale produse în urma actelor de distrugere şi vandalism”.
Radu Bălan s-a născut la 24 mai 1936, în comuna Căzăneşti, din judeţul Ialomiţa. A absolvit Academia de Studii Economice de la Bucureşti, iar apoi a îndeplinit funcţia de primar al Timişoarei în perioada 1977-1981. În 1989, cu puţin timp înainte de revoluţie, a fost numit prim-secretar al Comitetului Judeţean Timiş al PCR.
În 22 decembrie 1989 a fost aclamat de mulţimea adunată în Piaţa Operei din Timişoara şi a fost prezentat de ziarul Luptătorul Bănăţean (numele nou al Drapelului Roşu), ca un lider al revoluţiei. Printre lozincile strigate de mulţime a fost şi "îl vrem pe Bălan, că e bănăţean!". Cum Radu Bălan nu era născut în Banat, propagandiştii Luptătorului Bănăţean au găsit rezolvarea neconcordanţei: l-au declarat pe Bălan "bănăţean prin simţire".
Radu Bălan a fost arestat pentru participare la reprimarea revoluţiei din Timişoara. A urmat procesul şi condamnarea, în 1991, la 23 ani închisoare. Bălan a murit pe 14 februarie 1995, înainte de judecarea recursului. A fost înmormântat două zile mai târziu, în cimitirul din calea Lipovei.
Citiţi şi: