Procesul pentru un teren foarte valoros oferit de Ministerul Economiei celor mai bogaţi bănăţeni „zace” de un an şi jumătate la Înalta Curte

Un proces a cărui miză este un teren ultracentral din Timişoara, a cărui valoare poate trece de 1.000 de euro pe metru pătrat şi care este aflat acum în proprietatea unei firme din grupul deţinut de cei mai bogaţi bănăţeni, aşteaptă de un an şi jumătate să primească un termen la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Supraaglomerarea Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie afectează şi un proces foarte important care vizează un teren din zona ultracentrală a Timişoarei, atribuit de Ministerul Economiei firmei Bega Turism, deţinute de fraţii Marius şi Emil Cristescu. E vorba de terenul de 3.700 de metri pătraţi, aflat în spatele magazinului Bega.

Aflat până în 2014 în proprietatea Primăriei Timişoara, terenul a trecut în proprietatea celor mai bogaţi bănăţeni printr-un certificate de atestare a proprietăţii, emis de Ministerul Economiei. Titlul de proprietate emis de Ministerul Economiei a fost atacat în instanţă de Primăria Timişoara. Procesul pe fond s-a judecat la Curtea de Apel Timişoara, care a decis că atribuirea terenului s-a făcut ilegal. Astfel, certificatul de atestare a proprietăţii emis de Ministerul Economiei a fost anulat.

Sentinţa Curţii de Apel Timişoara a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde dosarul a fost înregistrat în august 2016. De atunci, procesul este tot în procedură de filtru, nefiind stabilit încă un prim termen de judecată a recursului. Reprezentanţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au arătat că judecătorii Secţiei de Contencios Administrativ sunt supraaglomeraţi, dar şi procedura de filtrare a dosarelor este greoaie.

Specializat în Contencios Administrativ, avocatul timişorean Anton Trăilescu a declarat că nearcodarea unui termen la mai bine de un an de la înregistrarea dosarului, nu este o noutate la Înalta Curte. „Şi eu am multe cauze în care termenele s-au stabilit după mult timp. Nu e un caz special. Asta e procedura la Înalta Curte. Probabil au multe cauze pe rol, sunt încărcaţi cu hotărâri pentru dezlegarea unor probleme de drept şi nu pot să stabilească termene mai scurte. Nu ştiu dacă termene acordate la un an de la cererii înseamnă un termen rezonabil”, a declarat Anton Trăilescu.