Prima expediţie românească pe „Marte” condusă de timişoreanul Virgiliu Pop GALERIE FOTO
0Expediţia organizată de Agenţia Spaţială Română în deşertul de pe Platoul Colorado (Utah) a fost un real succes. România a devenit membră al Agenţiei Spaţiale Europene în timpul misiunii din deşert.
Agenţia Spaţială Română (ASR) este cea de a treia organizaţie care participă la programul Mars Desert Research Station, după NASA şi Agenţia Spaţială Europeană (ASE). Echipajul românesc alcătuit din şase membri a fost condus de timişoreanul Virgiliu Pop, angajat ca cercetător ştinţific al ASR. “Am stat în capsula din deşert timp de două săptămâni. Era un habitat care seamănă cu ce se întâmplă pe Marte. Prima dată am ne-am cam speriat, pentru că nu ştiam dacă o să supravieţuim. Apoi, nu mai vroiam să plecăm. Ne-a plăcut foarte mult. Afară ieşeam în constum special, adunam mostre geologice şi bilogice care au fost analizate apoi în laborator”, a spus Virgiliu Pop.
Echipajul românesc a plecat în deşert pe 14 ianuarie. Acesta a fost alcătuit din inginerul Florin Mingireanu, care a rămas în România pentru a coordona prin Internet, Iulia Jivănescu, specialist în geologie şi planetologie, Beatice Gilea, biolog şi Haritina Mogoşanu, din Noua Zeelandă astronomul misiunii şi Dragoş Brătăşanu, fotograful şi ofiţerul de presă.
Vezi galerie foto realizată de Dragoş Brătăşanu
Căpitanul echipajului a fost Virgiliu Pop, cercetător ştinţific la Agenţia Spaţială Română din 2007, după ce a revenit în ţară după ce a studiat în Marea Britanie şi a lucrat în Franţa.
“Echipajul l-am selectat eu pe criteria profesionale. Şi după două săptămâni de misiune mi-am dat seama că nu m-am înşelat. Cu toţii au făcut mai multe decât m-am aşteptat”, a spus Virgiliu Pop, care a făcut studii spaţiale la Internaţional Space University, la Beijing.
Mămăligă în ziua în care am devenit membri în ASE
Misiunile în deşert au fost puse în aplicare de Robert Zubrin, de la Mars Society, care militează pentru colonizarea Planetei Roşii. Ei încearcă să dezvolte o tehnologie care permite reducerea costurilor unei expediţii marţiene, prin folosirea combustibilului din atmosfera marţiană.
“Înainte să alergi trebuie să mergi. Înainte să înveţi să mergi, mergi de-a buşilea. Şi NASA şi-a trimis astronauţii în deşert înanite să ajungă pe Lună”, a mai spus Pop.
Românii au locuit într-o capsulă cu două etaje. În partea de jos erau laboratoarele, în timp ce sus erau camerele de dormit. În prima şi ultima zi au făcut schimburile de echipaje, iar în restul zilelor s-au ocupat de planificări, cercetări şi activităţi sociale. “Şi mâncarea era specială, deshidratată. Pe data de 24 ianuarie, când România a devenit membră în Agenţa Spaţială Europeană, am mâncat mămăligă. Mai greu a fost cu apa, care era raţionată. Făceam duş o dată la trei zile. Apa de la duş se recicla pentru a trage apa la toaletă”, a povestit Virgiliu Pop.
"România nu şi-ar permite să mai trimită astronauţi în spaţiu"
Bugetul pentru expediţie a fost asigurat de Agenţia Spaţială Română şi de câţiva sponsori. Taxa de participare a fost 500 de dolari, la care s-a adăugat şi costurile transportului.
Singurul român care a călătorit în spaţiul cosmic a fost Dumitru Prunariu, pe data de 14 mai 1981, cu misiunea Soiuz 40 în programul spaţial Intercosmos. "România nu şi-ar mai putea permite să trimită astronauţi în spaţiu. În ceea ce priveşte o călătorie pe Marte, acest lucru se va întâmpla atunci când vor dori politicienii din puterile spaţiale. O misiune publică va putea avea loc atunci când va renta", a mai explicat Virgiuliu Pop.