Povestea pasajului subteran din centrul Timişoarei. De la pietonala gândită de un „străin de oraş“ şi bazarul de timp oriental la noul pasaj auto
0Pasajul subteran din Piaţa Victoriei din Timişoara a revenit în atenţie în urma planului gândit de primarul Nicolae Robu care prevede deschidea ei pentru circulaţia auto.
Pasajul din faţa Operei din Timişoara a fost un moft al unui primar sosit din judeţul Ialomiţa. Este vorba de celebrul Radu Bălan, care a ocupat funcţia de primar al Timişoarei în perioada 1978-1981, iar cu puţin timp înainte de Revoluţie a fost numit prim-secretar al Comitetului Judeţean Timiş al PCR. Radu Bălan a fost unul din primarii Timişoarei despre care arhitectul Radu Radoslav susţine, pe blogul său, că era “un primar de tip <despot luminat> şi străin de oraş, care suferea că nu avem şi noi ceea ce s-a realizat la Sibiu”. Aşa se face că Radu Bălan a dispus construirea unui pasaj subteran în faţa Operei, prin îngroparea traseelor pietonale.
Subpasajul avea patru guri de intrare-ieşire, numite de timişoreni “vomitori”. În subteran au fost realizate mai multe spaţii comerciale.
Probleme în timpul lucrărilor
Lucrările nu au fost uşoare, în timpul lor s-au descoperit catacombele construite după cucerirea Banatului de către trupele austriece. O altă problemă a fost terenul mlăştinoş, dar şi prezenţa unor clădiri istorice în zonă. În timpul lucrărilor, pilonii de lemn pe care a fost construită clădirea Operei au început să se usuce, existând şi pericolul surpării. S-a intervenit atunci masiv şi s-au betonat pilonii de la Operă.
Sursa Foto: forum/ratt.ro
Şi-a pierdut utilitatea de subpasaj
Subpasajul şi-a pierdut utilitatea în 1989, după ce s-a finalizat scoaterea liniilor de tramvai din Piaţa Operei iar zona centrală a fost transformată în zonă pietonală.
“Eliminarea traficului motorizat din Piaţa Operei a favorizat fenomenul <Balconul>. În decembrie 1989 în Piaţa Operei s-a desfăşurat faza decisivă a Revoluţiei prin manifestaţia la care au participat peste 100.000 de cetăţeni, din care o parte au avut curajul de a rezista acolo continuu trei zile şi nopti cu sloganul <acum sau niciodată>”, a mai subliniat Radu Radoslav.
Sursa Foto: forum/ratt.ro
Arhitectul susţine că după anul 2000 s-au început demersurile pentru refuncţionalizarea fostului pasaj subteran, rămas neatractiv din noiembrie 1989, când a fost scoasă linia de tramvai din Piaţa Operei.
“Spaţiul interior şi <vomitoriile> au fost neprofesionist utilizate şi după ce au fost supuse privatizării…După 2004 s-au studiat mai multe variante de rezolvare a problemei refuncţionalizării pasajului, printre care şi utilizarea sa împreună cu foaierele şi balconul Operei ca muzeu al Revoluţiei, soluţie care nu oferea însă avantaje financiare părţilor. A câştigat varianta de utilizare comercială cu un singur investitor”, a mai scris Radu Radoslav.
Radu Radioslav explică apoi: “Consiliul Judeţea Timiş a eliberat o primă Autorizaţie de Construire în conformitate cu legea în vigoare în acel an, (care dădea drept Consiliile Judetene să acorde autorizaţii în zonele istorice), pentru construcţia a ceea n folclorul urban “Acvariu”, cu avizul celor de la Monumente”.
A apărut monstruozitatea numită Acvariu
Construcţia a fost aprobată de PSD-istul Dan Ioan Şipoş, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, care a semnat certificatul de urbanism şi autorizaţia de construcţie, în primăvara anului 2004. Erau vremuri în care CJT oferea autorizaţii în centrul istoric. În certificatul de urbanism de la primărie era stipulat: “lucrare de reamenajare toalete publice, servicii bar şi acoperire intări”.
În 2005, autorizaţia oferită de CJT a expirat, iar beneficiarii au cerut de la Primărie prelungirea ei, în conformitate cu noua lege modificată, care readucea aceste drepturi celor de la Primărie.
Aşa a apărut monstruozitatea numită Acvariu, care a urâţit mult timp centrul Timişoarei şi l-a transfromat într-un bazar oriental. Iată cum era privită la acea vreme apariţia Acvariului de către PDL-istul Constantin Ostaficiuc, următorul preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş: “Tradiţia mai trebuie spartă. O cladire nouă, futuristă, poate să rupă monotonia acelor clădiri vechi din centrul Timişoarei. Şi în fata Muzeului Luvru s-a ridicat o piramidă futuristă din sticlă”, spunea atunci Ostaficiuc, citat de evz.ro.
Dărâmarea Acvariului şi închiderea inelului I de circulaţie
Unul din cele zece puncte din campania electorală al lui Nicolae Robu, care a candidat pentru funcţia de primar, a fost dărâmarea Acvariului. Robu a câştigat alegerile, iar la scurt timp a redat aspectul de “Mica Vienă”, centrului Timişoarei.
Nicolae Robu şi-a pus cascheta de constructor şi a ieşit în Piaţa Victoriei pentru a da startul la demolarea construcţiei de sticlă
"Am făcut angajamentul că în şase luni acvariul va fi îndepărtat din centrul oraşului. Să putem face asta am recurs la un schimb de proprietăţi pentru a readuce şi subpasajului din Victoriei la municipalitate. Proprietarii subpasajului deţin şi acvariul. Am condiţioat şi îndepărtarea Acvariului”, a declarat atunci Nicolae Robu.
Primarul Nicolae Robu a venit cu o altă idee, de a tranforma fostul pasaj pietonal într-un subpasaj auto, prin care se realizează practic închiderea inelului I. Coborârea maşinilor în subteran s-ar face de pe bulevardul Republicii iar ieşirea după magazinul Modex.
"Pasajul va începe pe Republicii, imediat după intersecţia cu strada Paris şi se va termina pe I.C. Brătianu, imediat după intersecţia cu strada Telbisz. Partea acoperită a pasajului va fi doar între Materna şi Liceul MIU, cea mai mare parte a sa fiind reprezentată tocmai de pasajul pietonal actual. Prin pasaj se va circula în sens unic, doar de la Materna spre MIU. Strada Sf.Iosif nu va fi afectată de psaja. Ea va deveni cvasipietonală, pe porţiunea ei dintre Piaţa 700 şi Materna având acces alături de pietoni doar mijloacele de transport în comun, în sens invers sensului actual. Platoul din faţa Operei va rămâne intact, exceptând faptul că va fi curăţat de gurile actuale de acces la subpasaj ce nu vor mai avea rostul", a explicat Nicolae Robu.
Sursa foto: forum/ratt
În acest an s-a finalizat Studiul de fezabilitate, iar în luna decembrie se va desfăşura o dezbatere bublică pe această temă.
Citeşte şi:
FOTO A început demolarea „Acvariului” din Timişoara cu cuttere, şurubelniţe şi ziarişti