Poveste de succes pe timp de criză: s-a transformat din arhitect în brutar

O timişoreancă de 35 de ani a lăsat cariera de arhitect şi a zburat în această vară până în Statele Unite ale Americii, pentru a învăţa de la un brutar profesionist care sunt tainele pâinii.

Codruţa Popa are 35 de ani şi, de anul trecut, s-a hotărât să-şi transforme pasiunea mai veche pentru pâine în ocupaţie principală. Aventura timişorencei în lumea pâinii a început în urmă cu mai mulţi ani, aproape în glumă, şi a continuat din ce în ce mai serios, cu un blog devenit faimos în lumea internauţilor pasionaţi de mâncare: codrudepaine.ro.

Specialista în panificaţie a absolvit Facultatea de Arhitectură şi a lucrat în domeniu până anul trecut, când recesiunea a redus până la zero numărul de clienţi. Acela a fost momentul în care Codruţa şi-a dat seama că trebuie să încerce altceva. Pentru că făcutul pâinii era lucrul la care se pricepea cel mai bine şi care o atrăgea, s-a decis să-şi deschidă o brutărie, alături de alţi doi asociaţi.

„Stagiatură" în Anglia şi SUA

Timişoreanca a studiat singură arta facerii pâinii, ani de zile, s-a documentat în detaliu şi a experimentat, dar a înţeles că are nevoie de o practică într-o brutărie adevărată, într-un atelier.

După ce a căutat pe internet mai multe variante, la începutul lunii august s-a decis să meargă o săptămână în Anglia, într-un sat numit Powburn, unde a fost reiniţiată în tainele facerii pâinii de către un profesor care predă la colegiu arta panificaţiei.

Experienţa din Marea Britanie a durat o săptămână, după care, la sfârşitul lunii, au urmat alte două săptămâni şi jumătate de „training" în Statele Unite ale Americii,  în oraşul Kalispell din Montana. Acolo a locuit cu o familie de brutari care aveau o afacere proprie şi care îşi căutau, în fiecare vară, un ucenic pe care să-l înveţe şi care să fie de acord să facă practică.

„Am avut un program intens. Mă trezeam noaptea la ora 3.00, începeam lucrul. La micul dejun aveam o scurtă pauză, dar şi o pauză de prânz. Continuam munca până la ora 6.00 sau chiar până la 8.00 seara. Teoretic, la ora 9.00 trebuie să mă culc, pentru a mă putea trezi din nou noaptea la ora 3.00. Lucram doar eu şi brutarul, iar în weekend ne ajuta şi soţia lui. Experienţa m-a ajutat, incomparabil. Sunt cu 100 de paşi înainte. În plus, mi-a crescut încrederea în mine, mi-am dat seama că e foarte bine ce ştiu să fac", a explicat Codruţa.

Investiţie de 50.000 de euro

Timişoreanca şi cei doi asociaţi ai ei se pregătesc să deschidă brutăria la care visează şi sunt încă în căutarea unui loc potrivit. „Dacă nu luăm în calcul investiţia în spaţiu, dacă punem la socoteală doar echipamentele, ajungem la 50.000 sau chiar 60.000 de euro. O astfel de brutărie s-ar putea face şi cu 30.000 de euro, depinde ce utilaje îţi doreşti, dacă vrei cuptoare mai mari sau mai mici, dacă vrei ustensile second-hand sau nu", a adăugat Codruţa Popa.

Ideea de business i-a venit tocmai din necesitatea unui loc în care pâinea să se producă aşa cum trebuie, în care produsul final să aibă toate calităţile necesare, forma, crusta, mirosul, o brutărie care să nu facă pâine de serie, ci delicatese atrăgătoare, create cu pasiune şi cu răbdare.

„Pâinea pe care o găsim la magazine este proastă. În primul rând, din cauză că făina nu conţine doar grâu pur, ci şi enzime, amelioratori care să o îmbunătăţească, asta şi pentru că grâul este prost. Problema cea mai mare nu e că făina este îmbunătăţită cu alte substanţe, ci şi faptul că, în momentul în care ai o fabrică de pâine în care produci 10.000 de pâini pe zi, tot ce te interesează este timpul în care se produce pâinea, timp care trebuie să fie cât mai scurt", spune Codruţa. Timişoreanca adaugă că unii producători pun anumiţi amelioratori care fac pâinea să se umfle, să devină pufoasă. „Pâinea aceea nu are gust, este carton. Miroase frumos, dar când se răceşte nu poţi să o mănânci", conchide Codruţa.

"Pâinea pe care o găsim la magazine este proastă. Miroase frumos, dar când se răceşte nu poţi să o mănânci."
Codruţa Popa brutar

Aventura americană

Codruţa a urmat două săptămâni şi jumătate de „training" în Statele Unite ale Americii,  în oraşul Kalispell din Montana. Acolo a locuit cu o familie de brutari care aveau o afacere proprie şi care îşi căutau, în fiecare vară, un ucenic pe care să-l înveţe şi care să fie de acord să facă practică.

Pâinea, la nivel de artă

Codruţa ştie că atracţia ei pentru pâine riscă, la un moment dat, să se transforme în rutină, dar este convinsă că ar putea totuşi să inventeze lucruri noi şi să încerce mereu să se perfecţioneze. „Nu cred că este fericire mai mare decât să poţi să trăieşti din ceva în care crezi cu pasiune. Când fac aluatul, când mă gândesc la pâine, sunt fericită. Eu privesc pâinea ca pe o chestie artistică, dar în acelaşi timp este şi ceva matematic acolo", a adăugat timişoreanca.

Aflați mai multe despre Codruța Popa de pe blogul ei. CLICK AICI!