PORTRET: Ilie Stepan compozitorul imnului Revoluţiei

Muzicianul Ilie Stepan, fostul lider al trupei Pro Musica, este compozitorul melodiei „Timişoara”, care a devenit un veritabil imn al Revoluţiei din ‘89.

Piesa „Timişoara” a luat naştere în balconul Operei, locul unde timişorenii au declarat capitala Banatului drept primul oraş liber de comunism. A fost o perioadă când sute de mii de oameni au ieşit în centru pentru a sărbători victoria împotriva forţelor de represiune. Timişoara era însă singură! Ceauşescu era încă la conducerea ţării, iar viitorul Timişoarei era greu de anticipat.

Un grup de oameni curajoşi şi-au învins teama şi au urcat în balcon pentru a pune ţara la cale. Printre ei se număra şi muzicianul Ilie Stepan. Era inconfundabil, cu ale sale plete lungi şi barbă. „În acea seară am cântat în balcon «Deşteaptă-te române!» şi «Hora Unirii». Am luat împrumut de la un prieten o chitară. Încă era dictatura la putere, însă oraşul era liber!”, povesteşte Ilie Stepan.

Refren cântat de paraşutişti

Tot ce a trăit în zilele Revoluţiei, cu revolta din 16, cu morţii din 17 şi 18 şi experienţa din balconul operei, s-a regăsit în viitorul imn al Revoluţiei. „Toată acea încărcătură, felul cum au răspuns oamenii, s-a regăsit pe acea compoziţie. Sute de mii de oameni au cântat şi au strigat «Libertate». Piesa a luat fiinţă în 10-15 minute. Este singura piesă la care nu aş putea să fac modificări. E perfectă în felul ei, ca simţire, ca feeling”, a mai spus Stepan.

Piesa „Timişoara” a fost scrisă pe 27 decembrie 1989, tema, melodia şi refrenul aparţinându-i lui Ilie Stepan, iar textul, scriitorului Marian Odangiu. „L-am sunat pe Marian şi i-am cântat prin telefon. Ne-am întâlnit pe 30 decembrie, a făcut mici corecturi pe text şi a fost gata. A fost imprimată pe 8 ianuarie, în studioul TVR Timişoara, care era cel mai performant din ţară”, a adăugat muzicianul. Solistul de atunci de la Pro Musica a fost Mario Florescu. La refrenul piesei, „Timişoara, Timişoara”, au fost invitaţi să cânte şi şase paraşutişti care păzeau televiziunea.

„Îmi amintesc că se circula cu parolă prin sediu. Mirosea a chit pentru că se schimbau geamurile care au fost sparte. Paraşutiştii au venit să bage şi ei un ochi şi i-am luat să cânte. Aveau voci normale, obosite şi au cântat cu înfrigurare”, a mai declarat Stepan.

Videoclipul clasic a fost montat tot la televiziunea timişoreană, cu aparate precare. După câteva zile, cei de la postul 3 Kanal din Belgrad au refăcut montajul cu aparatură modernă.



Refrenul piesei „Timişoara” este la fel de actual şi acum. Acesta este şi unul din imnurile galeriei echipei de fotbal „Poli”.

Întrebări şi răspunsuri

V-a fost teamă în balconul Operei?

La început mi-am învins instinctul de conservare şi nu mi-a fost frică. În noaptea dintre 20 şi 21, însă, m-am temut. Eram liderul grupului Pro Musica. Pe mine mă săltau primul dacă nu cădea Nicolae Ceauşescu.

Aţi fost cenzurat de comunişti?

Am avut o problemă celebră, la opera Baroc. Au fost 11 vizionări ale celor de la partid, iar apoi l-au interzis în 1984. Găseau tot felul de defecte în text. Tot timpul trebuia să facem modificări. Era simbolul barocului, iar ei nu-l înţelegeau. Ei nu înţelegeau personajele mitologice.

Care a fost primul concert după Revoluţie?

Primul concert rock după Revoluţie a avut loc pe 20 ianuarie, la Sala Palatului din Bucureşti. La o săptămână, am concertat la Timişoara, alături de Bajaga, Riblija Corba şi trei formaţii din Anglia.

Ce-i place

„Îmi place să citesc. Nu am scriitori preferaţi pentru că nu am prejudecăţi, la fel ca şi în muzică. Îmi place să stau de vorbă cu oameni cu credinţă în Dumnezeu. Îmi place să îi ascult indiferent de condiţia lor. Îmi place şi Formula 1”, a declarat Ilie Stepan.

Ce nu-i place

„Nu îmi plac fariseii, oamenii fără coloană şi yess-menii. Nu îmi plac oamenii care acceptă orice pe lumea asta pentru un titlu de glorie sau să o ducă mai bine. Rockul a fost mereu o mişcare de protest”, a mai afirmat Stepan.

Profil
Născut. 24 noiembrie 1953, Caransebeş.
Studii. A studiat  chitara clasică cu cel mai celebru profesor, Eduard Panfil.
Experienţă. Pro Muscica (1973-1993), Progresiv TM (1975-1977), Stepan Project (1994 până în prezent).