Plăcuţă bilingvă la intrarea în satul Hertei Müller. „E de bun-simţ ca atunci când ei revin în localitate să vadă la intrare denumirea şi în limba lor“
0La intrarea în comuna Niţchidorf (judeţul Timiş) a fost montată o plăcuţă cu denumirea localităţii în limba germană. Asta, deşi în sat mai trăiesc doar 20 de şvabi.
Pentru câteva zile, în comuna Niţchidorf din judeţul Timiş s-a vorbit din nou limba germană pe uliţe. Şvabii bănăţeni emigraţi în Germania au revenit în număr mare să participle la tradiţionalul chirvai (sărbătoarea hramului bisericii) din localitate. Evenimentul a fost pus la cale de Primăria Niţchidorf şi Asociaţia Şvabilor Bănăţeni din Augsburg, sub coordonarea Hellei Gerber.
În cadrul evenimentelor legare de “kirchweih”, la intrarea în Niţchidorf a fost amplasată o plăcuţă cu numele localităţii scris în limba germană.
Astfel, satul natal al scriitoarei de Nobel Herta Müller are plăcuţă şi cu vechea denumire germană: Nitzkydorf.
Conform legii, în localităţile în care ponderea unei minorităţi depăşeşte 20%, în mod obligatoriu se va afişa denumirea localităţii şi în limba acelei minorităţi.
În Niţchidorf, din aproximativ 1500 de locuitori, mai trăiesc doar 20 de persoane care s-au declarat de etnie germană.
Cu toate acestea, primarul din Niţchidorf, Dănuţ Drăghici a dat dovadă de respect pentru comunitatea germană care a înfiinţat satul.
“Ideea a plecat de la mine personal. Am considerat să fac asta în semn de respect pentru etnicii germani care au plecat. E de bun simţ ca atunci când ei revin în localitate să vadă la intrare denumirea şi în limba lor”, a declarat Dănuţ Drăghici.
"Este în spiritual unei societăţi multietnice seculare în Banat, e o chestie de normalitate"
La evenimentul de inaugurare a plăcuţei a participat şi deputatul Ovidiu Ganţ, reprezentantul Forumului Democrat al Germanilor din România.
“Ce s-a întâmplat la Niţchidorf este în spiritul unei societăţi multietnice seculare în Banat, e o chestie de normalitate. Indiferent că sunt satisfăcute criteriile imperative legale sau nu. Adică mult blamatul prag de 20 la sută. Noi suntem foarte departe de această cifră, nici nu se pune problema ca minoritatea germană să mai atingă 20 la sută din populaţie într-o localitate din România. Aşa că gestul de la Niţchidorf este unul foarte elegant din partea admistraţiei locale, pentru că are la bază o hotărâre de consiliu local, în care noi nici nu suntem reprezentaţi”, a declarat Ovidiu Ganţ.
Ovidiu Ganţ prezent la inaugurarea plăcuţei de la intrarea în comună
În judeţul Timiş mai sunt localităţi ale căror denumiri nu au fost românizate şi au păstrat exclusive denumirea în limba germană. Este vorba de Liebling, Gottlob, Lenauheim, Altringen, Bethausen.
“Sunt încă localităţi în Timiş care au denumiri exclusiv în germană. Nu au o traducere în româneşte, dar nu am auzit pe nimeni să inflameze, să fie indignat din cauza asta. Sunt localităţi care au fost create de coloniştii şvabi, nu au existat înainte de colonizare. Nu există motiv de discuţii neprincipiale pe acest subiect”, a adăugat Ovidiu Ganţ.
Scandalul plăcuţelor de la Cluj-Napoca
Ultimul scandal legat de plăcuţe bilingve a fost la Cluj-Napoca, unde municipalitatea s-a judecat din 2014 cu Asociaţia Minority Rights, pentru că a refuzat să monteze la intrarea în oraş indicator şi în limba maghiară, cu numele Kolozsvár.
Cu toate că astăzi, în Cluj-Napoca procentul de maghiari nu atinge pragul de 20%, (aproximativ 50.000 de maghiari trăiesc în oraş) Tribunalul a arătat că la data intrării în vigoare a legii era luat în considerare recensământul din 1992, conform căruia minoritatea maghiară avea o pondere de 23% din populaţie.
Argumentul pentru care Tribunalul Cluj a dat câştig de cauză Asociaţiei Minority Rights este însă Legea 215/2001, care prevede că „în localităţile în care ponderea unei minorităţi depăşeşte 20%, în mod obligatoriu se va afişa denumirea localităţii şi în limba acelei minorităţi”. Primăria Cluj-Napoca a argumentat că „potrivit datelor de la recensământul din anul 2011, populatia de etnie maghiara din municipiul Cluj-Napoca este de 15,7% din totalul populaţiei municipiului, rezultă ca la această dată nu sunt îndeplinite condiţiile legale stabilite prin art. 76 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 pentru amplasarea plăcuţelor oficiale bilingve, în limba română şi în limba maghiară, la intrările şi ieşirile tuturor drumurilor publice ale municipiului Cluj-Napoca”.
Citiţi şi:
Capitala Banatului s-a mutat la Ulm. Peste 6.000 de şvabi bănăţeni s-au reunit în Germania FOTO
FOTO Fabuloasa poveste a şvabilor: „Primului îi era hărăzită moartea, celui de-al doilea munca, celui de-al treilea pâinea”
Mărturiile şvabilor vânduţi de Ceauşescu Germaniei. Cât era şpaga cerută de securişti şi ce a făcut fostul dictator cu miliardele de mărci
FOTO Germanii au readus la Timişoara o tradiţie seculară pe cale de dispariţie în România. Piaţa Libertăţii a fost ocupată de şvabii bănăţeni
FOTO Mare sărbătoare şvăbească la Săcălaz. 250 de ani de la colonizarea localităţii cu germani. "Tinerii nu ştiu româneşte dar sunt fascinaţi de Banat"