Pietrele cubice din Timişoara au fost salvate. S-a stopat ştirbirea identităţii istorice a zonei şi a oraşului

„Tribunalul Timiş a admis cererea de anulare a HCL nr. 389/22.09.2015, HCL ce prevedea "modernizarea" ultimelor 14 străzi pietruite din Timişoara.

În timp ce în toate oraşele civilizate din Europa se încearcă reabilitarea străzilor pavate cu pietre cubice, care păstrează parfumul vremurilor de demult, în Timişoara s-a încercat ştergerea farmecului de altă dată a oraşului. În urma unui plan pus la cale de Primărie, s-a încercat „modernizarea” ultimelor 14 străzi pavate cu piatră cubică din oraş. 

Ar fi însemnat un veritabil atentat la istoria Timişoarei. În 2015, s-a dorit găsirea unei soliţii în grabă pentru a suplimenta pietrele din Piaţa Unirii. Între timp, nu a mai fost nevoie de acestea, iar lucrările din piaţă s-au încheiat cu bine. 
 

Asociaţia Salvaţi Patromoniul Timişoarei şi Asociaţia Peisagiştilor din Români filiala Timiş, alături de doi timişoreni cu spirit civic, Gabriel Tuşinean şi Victor Popovici, au depus plângere la Tribunalul Timiş. Aceştia au anunţat o primă victorie.

„Tribunalul Timiş a admis cererea de anulare a HCL nr. 389/22.09.2015, HCL ce prevedea <modernizarea> ultimelor 14 străzi pietruite din Timişoara şi dispune suspendarea HCL nr. 389/22.09.2015 până la soluţionarea definitivă a prezentei cauze. Executorie în ceea ce priveşte măsura suspendării.(Dosar 3994/30/2016)”, au anunţat timişorenii pe pagina de Facebook “Salvaţi străzile pietruite”.

„Zonele istorice pierd masiv din imagine odată cu înlocuirea pavimentului cu covor asfaltic. Zonele din care fac parte străzile menţionate în programul de decopertare fac parte din zonele de protecţie sau chiar parte integrantă a zonelor monument cartierul Elisabetin. A decoperta străzile în cauză şi a le lipsi de imaginea deja încetăţenită a pavajului din piatră cubică reprezintă ştirbirea identităţii istorice a zonei si implicit a oraşului.

- Din punct de vedere al costurilor , pavajul din piatra cubica este mult mai eficient, el având o durata de viaţa de câteva sute de ani, cu întreţinere minimala, fata de 4-5 ani in cazul covorului asfaltic. In cazul strazilor de fata, piatra cubica a fost pusa in perioada interbelica, avand o vechime de aproape 90 de ani. Starea proasta locala se datoreaza lipsei ingrijirii curente si se poate remedia relativ usor prin reasezarea pietrei cubice si a bordurilor unde este cazul. Va atragem atentia ca strazi pavate cu piatra cubica din perioada romana sunt inca in folosinta curenta in Italia deci criteriul vechimii nu se aplica in acest caz.

- Din punct de vedere al traficului, asfaltarea acestor străzi va duce la creşterea volumului si a vitezei traficului pe aceste strazi care sunt majoritar rezidentiale, ceea ce va duce la creşterea poluării in zona si la scăderea calităţii vieţii pentru locuitorii acestor străzi. Piatra cubica impune o viteza de rulare redusa pentru autovehicule, ceea ce da un plus de siguranta traficului auto si pietonal.

- Referitor la scurgerea apelor pluviale , datorita rosturilor existente intre pietre aceasta se dreneaza in mod natural in sol, fara a incarca suplimentar sistemul de canalizare.

- Din punct de vedere urban, este vorba de doua ansamble coerente de strazi pietruitedin cartierul interbelic Elisabetin ( unul format din strazile Arges, Putna, B.Bartok , Varlaam si Sorin Titel si unul format din strazile V.Madgearu, Remus, Romulus, Filaret Barbu, Sf. Rozalia) si inca patru strazi izolate din alte zone ale orasului: Toplita, Beethoven, Dr. Muresan si Arcidava.

- costul mare prevazut de studiul de fezabilitate, de cca. 3.3 milioane euro pentru a reabilita prin asfaltare un numar de 14 strazi care s-ar putea reablilita mult mai ieftin prin reapavarea cu piatra cubica existenta.

- odata cu incheierea santierului din Piata Unirii nu mai exista un motiv real pentru a scoate piatra de pe aceste strazi”, au anunţat cei timişorenii pe pagina “Salvaţi străzile pietruite”.