Pericolul combinatelor pândeşte în Vest

O catastrofă precum cea din Ungaria se poate repeta oricând, iar autorităţile nu au pârghii să preîntâmpine o dramă. Sănătatea românilor din vestul ţării poate fi afectată de otrava marilor combinate, uzine şi mine, care sunt închise, dar nu şi dezafectate.

Dezastrul ecologic provocat de noroiul roşu din Ungaria aduce în actualitate un precedent românesc de acum aproape 40 de ani. Ruperea digului şi alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatării miniere Certej, Hunedoara, au provocat în zorii zilei de 30 octombrie 1971 cea mai cumplită tragedie pe timp de pace din regiune. În dosarul anchetei făcute de Procuratura Hunedoara se menţionează că valul acid de steril a înghiţit, într-un sfert de oră,  89 de oameni şi a ras de pe faţa pământului şase blocuri de locuinţe, un cămin cu 30 de camere şi patru locuinţe individuale. Amploarea dezastrului a fost ascunsă de autorităţile comuniste pentru a nu fi obligate să declare doliu naţional. După un an de cercetări şi audieri, ancheta a decis că tragedia este urmarea unor împrejurări ce nu puteau fi prevăzute, nimeni nefiind vreodată condamnat pentru moartea celor 89 de persoane.

Preludiul morţii



Filmul tragediei de la Certej este povestit astăzi de supravieţuitorii şi martorii teribilelor evenimente din acea toamnă. Ioan Chirla este unul dintre martorii dezastrului din ‘71. Îşi aminteşte că la ora cinci fără cinci minute dimineaţa se îmbrăca pentru a merge la lucru, când a fost surprins de un zgomot puternic de crengi şi copaci rupţi. „Imediat s-au auzit trei explozii puternice şi s-a întrerupt curentul. Am ieşit repede din casă. Se auzeau pocniturile stranii pe care le făceau blocurile când se prăbuşeau sub forţa viiturii. Atunci au început să se audă în întuneric primele urlete şi strigăte după ajutor. Totul s-a petrecut în câteva minute. Cianura folosită în procesul de extracţie se găsea în nămolul scurs şi a ars hainele de pe ei toţi. Toate cadavrele care au fost scoase din mâl erau goale, cu urme de lovituri şi arsuri pe corp”, îşi aminteşte Ioan Chirla, care în acea vreme lucra ca şofer la mina Certej.

În procesul verbal din 30 octombrie 1972, procurorul de caz consemnează că valul de steril a surprins oamenii în somn. Pe o suprafaţă de rază cuprinsă între 4 şi 5 kilometri, localitatea Certej a fost înecată în steril acid. Raportul menţionează că în prima zi au fost scoşi 21 de morţi de sub nămol şi din locuinţe. Cadavrele au fost depuse în sala căminului cultural din Certej, unde au fost spălate de nămol. Procurorul menţionează că identificarea unor cadavre s-a făcut cu mare greutate, corpurile fiind deformate de târârea lor pe zeci de metri de avalanşa sterilului. Cu ajutorul militarilor, 85 de persoane rănite, copii, femei şi bărbaţi, au fost duse la spital. Stratul de nămol varia de la jumătate de metru în jurul sediului administrativ al minei, la 28-30 de centimetri pe şosea. Ancheta a fost preluată de o comisie guvernamentală formată din 16 experţi.

Pe Sorin Chirla, nepotul lui Ioan Chirla, l-au găsit în cadrul ferestrei, în casa din care jumătate fusese pusă la pământ de valul ucigaş. În casă zăceau fără viaţă mama, fratele şi unchiul lui Sorin. Casa familiei lui Sorin Chirla era cea mai apropiată de locul în care s-a rupt digul iazului. „Pe vremea aceea eram un băieţel de cinci ani şi jumătate. Fără să apuce să ştie vreodată,  mama m-a salvat”, a spus Sorin Chirla.

48 de cadavre. Acest număr a fost anunţat oficial de autorităţi la radio şi televiziune pentru a nu fi nevoite să declare doliu naţional. În tragedia de la Certej au murit însă 89 de oameni şi au fost răniţi 76.

Praf ucigaş în Caraş şi bombă cu amoniac în Bihor



Firma Prodaliment din Salonta, judeţul Bihor, pune periodic pe jar autorităţile din cauza cantităţii mari de amoniac din instalaţiile de frig. În cazul opririi alimentării cu energie electrică a fabricii, instalaţiile cu amoniac sunt în pericol de explozie. „Fabrica a fost preluată şi în acest moment a trecut pericolul”, a declarat Gavrilă Ghilea, prefectul de Bihor. În Arad, platforma fostului combinat chimic din Vladimirescu poate fi numită cu uşurinţă cea mai periculoasă zonă din întreg judeţul.

Potrivit unui studiu efectuat de ISU Arad, o deflagraţie petrecută în apropierea platformei ar putea rade de pe hartă aproape întreaga comună. „În judeţ avem opt operatori economici care prezintă situaţii de risc. Dintre aceştia, patru se află pe platforma fostului combinat chimic”, a declarat Sorina Ambruş, purtător de cuvânt la ISU Arad.

Cazul iazurilor de decantare ale fostelor mine de cupru de la Moldova Nouă, haldele de steril de la minele Ciudanoviţa şi Lişava sau praful de la combinatul din Oţelu Roşu sunt doar câteva din bombele ecologice din Caraş-Severin.Praful care se ridică la fiecare vânt mai puternic de pe iazurile de decantare ale Moldomin usucă plămânii locuitorilor din zonă, distruge culturile şi ameninţă Ostrovul, dar nu există bani pentru ecologizare. (Georgiana Anghel, Ana Maria Loga)