Pedeapsa primită de un judecător acuzat de şantaj în dosarul „minore pentru VIP-uri”. Sentinţa nu este definitivă

Judecătorii Curţii de Apel Timişoara au emis vineri prima sentinţă din dosarul „minore pentru VIP-uri” în care mai multe persoane, printre care şi Nicolae Aurelian Tomuş, un magistrat de la Judecătoria Timişoara, au fost trimise în judecată cu acuzaţia că au racolat eleve minore pe care le constrângeau mai apoi să întreţină relaţii sexuale cu diferiţi clienţi cu potenţă financiară. Fostul judecător a recunoscut faptele şi a primit deja sentinţa.

Fostul judecător Nicolae Aurelian Tomuş, acuzat că face parte dintr-o reţea care  a obligat mai multe minore să întreţină relaţii sexuale cu persoane potente financiar, a fost condamnat de judecătorii Curţii de Apel Timişoara la doi ani de închisoare cu suspendare, sub supraveghere pe o perioadă de trei ani, pentru  folosire a serviciilor unei persoane exploatate, şantaj şi favorizarea făptuitorului. Magistraţii i-au interzis lui Tomuş o serie de drepturi, dar l-au obligat şi să presteze 60 de ore de muncă în folosul comunităţii, la Horticultura sau Pieţe SA, societăţi din subordinea Primăriei Timişoara. Sentinţa, pronunţată după ce fostul magistrat a recunoscut faptele, nu este definitivă, putând fi atacată cu apel la Curtea Supremă. La Timişoara continuă procesul împotriva celorlalţi inculpaţi din dosar printre care Paul Mânzu, DJ Manzotti sau poliţistul Ovidiu Giţan. 

Nicolae Aurelian Tomuş a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT care l-au acuzat că împreună cu alte VIP-uri locale făcea parte dintr-o grupare care s-a specializat în „racolarea şi recrutarea tinerelor eleve, minore cu precădere, pe care le plasau clienţilor potenţi financiar”. „În atragerea minorelor, membrii grupării se foloseau de diverse strategii şi promisiuni menite să le convingă pe acestea că vor avea o viaţă luxoasă şi lipsită de griji din punct de vedere financiar dar mai ales şansa de a pătrunde într-un climat la nivel înalt, frecventat doar de persoane cu atribuţii importante şi care aveau disponibilitatea să propulseze tinerele în domeniile pe care acestea nu le puteau atingea în alte condiţii”, se arată în rechizitoriul de trimitere în judecată.

Procurorii DIICOT au mai arătat că alegerea minorelor ce urmau să presteze aceste relaţii sexuale se realiza după ce în prealabil clienţii vizionau scenele erotice pe care inculpaţii le imortalizau pe telefoanele mobile şi apoi le distribuiau între ei. „Nu putem să nu remarcăm atracţia pe care această grupare infracţională 1-a declanşat în rîndul persoanelor cu atribuţii importante ce au intrat în cercul de plăceri creat de membrii grupării.Mai mult, acuzarea probează chiar interesul sporit al acestor beneficiari care solicitau permanent tinere minore în scopul satisfacerii plăcerilor carnale întrucît deţineau funcţii şi poziţii importante în justiţie, showbiz, medicină, avocatură etc, beneficiarii serviciilor sexuale au preferat să apeleze la cei patru inculpaţi care să-i ajute în „nevoile,, lor, situaţie considerată conspirativă, ce trebuia ţinută secretă pentru cei din jur”, au arătat procurorii potrivit cărora în rândul clienţilor reţelei de traficanţi de minore s-a numărat şi judecătorul Tomuş.