„Păstrarea legăturii cu foştii studenţi mă menţine tânăr”

Liviu Ţeghiu a fost profesor universitar 37 de ani şi în prezent continuă să fie aproape de foştii săi studenţi, generaţii întregi de filologi şi jurnalişti. Cu toate că în 2009 a ieşit la pensie, Liviu Ţeghiu continuă să fie un adevărat mentor pentru foştii lui studenţi. Ţine legătura cu ei prin internet sau telefon, participă la întâlniri şi ştie toate noutăţile din viaţa celor care le-a fost dascăl.

De altfel, la întâlnirile care se organizează după  terminarea facultăţii, Liviu Ţeghiu este cel care spune noutăţile apărute în viaţa celor care nu sunt prezenţi. Liviu Ţeghiu este omul care s-a născut să fie dascăl. Mai în glumă, mai în serios, întrebat dacă ar alege aceeaşi meserie în situaţia în care ar fi să se întoarcă în timp, răspunde că nu s-ar mai face profesor. Câteva secunde mai târziu recunoaşte însă că nu crede că ar fi în stare să facă altceva mai bine. „Mereu am fost apropiat de studenţi. Într-o zi eram la oră şi am fost chemat la secretariat de un fost coleg. Când am ajuns, am dat de un bărbat cărunt. Nu l-am recunoscut din prima, abia după câteva secunde. Era un fost student din anii '74-'75, care a trecut să mă salute. Am fost plăcut impresionat", a povestit Liviu Ţeghiu.

Îşi aminteşte şi de o fostă colegă de-a sa, o profesoară care, la revenirea de la un schimb de experienţă din Atena, i-a adus cartea de vizită şi salutările transmise de un fost elev. „Mi-a spus că a fost uimită să vadă cât de bine ştie româneşte şi i-am răspuns că e normal, pentru că eu l-am învăţat", a glumit profesorul, aşa cum îi este obiceiul. Întrebat dacă a preferat filologii sau jurnaliştii, a răspuns politicos, în stilu-i caracteristic: „Nu e bine să ai simpatii, căci atunci ai şi antipatii. Trebuie să mergi la toţi cu aceeaşi plăcere. E ca şi când ai avea doi sau trei copii. Îl iubeşti pe unul mai mult ca pe celălalt?". Trăind atâta timp printre tineri, Liviu Ţeghiu nici nu a simţit cum au trecut anii. Acum, legătura cu foştii studenţi îl face să se menţină tânăr. Atunci când nu se plimbă cu Bogdănel, nepoţelul său de patru ani şi şapte luni, profesorul stă la calculator - pe Facebook, Messenger, citeşte materiale de pe site-uri şi cărţi. Nu are timp să se plictisească, pentru că este mereu activ. De altfel nici nu înţelege tinerii care nu sunt curioşi. „Generaţiile s-au schimbat, dar nu în bine. Cele mai noi sunt slab pregătite, nemotivate pentru profesia aleasă, plictisite, lipsite de curiozitate. Un tânăr care nu este curios este ca un bătrân care suferă de Alzheimer", a încheiat profesorul Liviu Ţeghiu.