Parada de 1 mai în anul 1947, la Lugoj. Anunţa dispariţia lumii vechi şi instaurarea comunismului în România
0Muzeograful Cristian Gaidoş a prezentat câteva fotografii din arhiva personală, cu o paradă de 1 mai din anul 1947, care a avut loc la Lugoj. Avea să fie doar începutul.
Deşi se asociază cu o sărbătoare comunistă, „1 mai” îşi are rădăcinile tocmai în America. Începutul e la 1890, după o grevă şi revolta muncitorilor din America, se instituie Ziua de 1 mai, ziua tuturor celor care lucrează. Se făceau întâlniri aprobate în diverse oraşe, se întâlneau muncitorii adunaţi de sindicate, se rosteau câteva cuvântări, după care oamenii erau liberă să facă ce vor în ziua respectivă.
Ziua Muncitorilor s-a sărbătorit în România şi înainte de instaurarea comunismului. Manifestaţia nu avea însă conotaţii politice. Lucrurile aveau să se schimbe radical după instaurarea comunismului. Sărbătoarea zilei de 1 mai avea să fie peste 40 de ani una dintre principalele manifestări ale românilor.
Muzeograful Cristian Gaidoş a prezentat câteva fotografii din arhiva personală, cu o paradă de 1 mai din anul 1947, care a avut loc la Lugoj. Avea să fie doar începutul.
„Prima manifestare - 1 Mai 1947 - de amploare a muncitorimii din Lugoj care anunţă dispariţia lumii vechi şi instaurarea la sfârşitul aceluiaşi an a regimului comunist în România. Pe locomotiva Depoului CFR Lugoj se afla portetul Regelui Mihai I, flancat de Ministrul Economiei şi Industriei Gheorghe Gheorghiu-Dej şi prim-ministrul Petru Groza. La defilare au luat parte angajaţii fabricilor mari din oraş: Ţesătoria mecanică, Industria Textilă Lugoj, Fabrica de calapoade, Fabrica de cărămizi Muschong, Depoul CFR Lugoj etc”, a scris Cristian Gaidoş.
Parada de 1 mai 1947 FOTO Cristian Gaidoş/arhivă personală
După câţiva ani, când mişcarea socialistă se ridică şi se alătură ideilor clasei muncitoare, apar şi discursuri politice.
„Oamenii cereau zi de muncă de opt ore, vroiau contract colectiv de muncă, condiţii. Aşa, încet, încet capătă o conotaţie politică. Dar socialismul ştiinţific de la vremea respectivă nu urmărea răstunarea ordinii burgheze prin forţă, ci lupta pentru drepturile muncitorilor şi trecerea într-o altă etapă. Era o ideologie frumoasă. Regimurile comuniste sovietice transformă radical sărbătoarea. Ţin minte, în perioada coplăriei mele, în oraşe şi orăşele se organizau defilări cu zeci de mii de oameni ai muncii. Aici, conducătorii comunişti rosteau binecunoscutele slogane. Erau discursuri destul de lungi. Oamenii mergeau cu pancarte. Erau parade alegrice cu cai, căruţe, cu autocamioane, cu tractoare, cu platforme pe care oamenii muncii îşi etalau realizările. După paradă oamenii erau liberi să meargă unde vor”, a explicat istoricul Ioan Haţegan.
Parada de 1 mai 1947 FOTO Cristian Gaidoş/arhivă personală
După 1989, 1 mai a căzut în dizgraţia românilor, sătui că timp de peste patru decenii au fost obligaţi să participe la mitinguri PCR-iste, să defileze, să scandeze.
„1 mai este o sărbătoare muncitorească frumoasă, care poate fi serbată de oricine care lucrează într-un domeniu sau altul, că e intelectual sau simplu muncitor. Are peste o sută de ani, merită să fie sărbătorită, mai ales că e la începutul primăverii”, a mai spus Ioan Haţegan.
Vă mai recomandăm:
1 mai muncitoresc de altădată, în Timişoara. „Regimurile comuniste sovietice au transformat radical sărbătoarea“