O biserică dintr-un sat din Timiş a fost mutată în căminul cultural
0O biserică de lemn din localitatea Crivina de Sus este în stare avansată de degradare şi nu mai poate fi folosită. Acesta este motivul pentru care s-a stabilit ca slujbele să fie ţinute într-o încăpere a căminului cultural din localitate, după cum relatează Redeşteptarea.
Biserica de lemn - monument istoric din Crivina de Sus este singura, dintre cele 23 câte figurează în Arhiepiscopia Timişoarei (16 fiind în zona Făgetului), care are deasupra intrării anul în care a fost ridicată, 1676, fiind cea mai veche astfel de construcţie din Banat. Până de curând, de ea s-a folosit comunitatea ortodoxă din zonă. Acum, din cauza stării avansate de degradare, acest lucru a devenit imposibil. Aşă că, la nivel local s-a stabilit ca slujbele să fie ţinute într-o încăpere a Căminului Cultural, relatează Redeşteptarea.
"Câţi mai suntem pe aici, vreo 30 cu copii cu toţi, n-avem ce face, venim aici la slujbă. Vine preotul de la Poieni la noi şi ne descurcăm cum putem. La biserica veche, acoperişul îi dezastru. Am încercat să o acoperim cu pânză cauciucată, dar degeaba, cuiele nu mai au în ce prinde", a declarat pentru Redeşteptarea Sorin Datcu, crâsnicul Bisericii de lemn "Sfânta Paraschiva" din Crivina de Sus.
Promisiunile sunt singurul lucru de care nu se pot plânge credincioşii ortodocşi din micuţa localitate aparţinând de comuna Pietroasa, uitându-se cu mâhnire cum biserica lor se degradează pe zi ce trece, ploaie după ploaie. "Nici nu mai ştiu câţi ne-au promis ajutorul şi nimic. Noi avem materialul pentru reparaţii, îi la mine în curte, dar nu ne lasă să ne atingem de biserică şi ea se tot distruge. Putrezesc şi biserica, şi materialul pentru reparaţii. Nimeni nu vede asta? Prăpădul să se aleagă", s-a plâns şi Iosif Gura, locanic din Crivina de Sus, pentru aceeaşi publicaţie.
Comunitatea ortodoxă din Crivina de Sus este nu doar redusă ca număr în sine, ci şi depăşită numeric, pentru că aproape treisferturi din localnici sunt neoprotestanţi penticostali. Aşa că şi speranţele pentru mai bine sunt puţine. "Am vrea să facem o capelă, dar nu sunt bani. Biserica are terenul, primarul a promis şi el că ne ajută, dar nu ştiu cum o să reuşim, chiar dacă o facem din bolţari şi tot va costa mult", ne-a mai spus Sorin Datcu. Şi toate acestea se întâmplă în condiţiile în care, aşa cum relevă statisticile, în România ultimilor 15 ani, la fiecare două zile s-a inaugurat o biserică nouă.
Conform guvernanţilor, bisericile de lemn din Crivina de Sus, Coşeviţa, Româneşti, Curtea şi Povergina ar fi trebuit să intre în renovare încă de anul trecut cu ajutorul fondurilor guvernamentale. Mai mult, tot în 2011, Guvernul României a emis o hotărâre, publicată şi în Monitorul Oficial, prin care cele cinci biserici de lemn, monumente istorice, primeau fonduri pentru conservare şi restaurare, suma alocată pentru fiecare lăcaş de cult fiind de 50.000 lei, bani care nu au mai venit niciodată, conform Redeşteptarea.