Nicolae Robu vrea să transforme cinematografele de la RADEF în centre culturale

Primarul Timişoarei se va întâlni cu ministrul Culturii, Daniel Barbu, aflat în vizită la Timişoara, pentru a discuta despre patrimoniul Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor România Film (RADEF)

Nicolae Robu doreşte ca municipalitatea să prea clădirile care aparţin RADEF. “Păstrarea acestor bunuri publice la RADEF este nejustificată şi are în spate doar interese imobiliare ale unor mafii care au profitat din plin de bunurile publice din domeniul imobiliar. Cred că pretenţia pe care unii o emit că aceste cinematografe ar mai putea difuza filme este nereală, tinerii dorind altceva în ziua de azi”, a declarat Nicolae Robu.

Primarul intenţionează să transforme cinematografele în centre culturale. “Vom vedea de la caz la caz ce destinaţie este potrivită. Există tineri talentaţi în Timişoara care ar dori să aibă spaţiu unde să repete în domeniul muzicii şi care acum au acces la un garaj sau la un subsol insalubru”, a mai spus Robu.
 

În majoritatea clădirilor care aparţin de RADEF nu se mai rulează filme de foarte mulţi ani. Unele şi-au schimbat desinaţia, altele sunt în lăsate în paragină. România Film deţine fostele cinematografe Timiş, Studio, Dacia, Victoria, Arta, Unirea, Fratelia (revendicat) şi Freidorf. Doar Timiş şi Studio mai funcţionează ca cinematografe. 

Clădirile în care au funcţionat cinematografele Mehala şi Melodia au fost revendicate de foştii proprietari şi transformate după ce au fost câştigate în instanţă. 

Spectacol şi pentru un singur om

La cinematograful Arta, aflat în Piaţa Iosefin, a funcţionat mult timp un club de bingo, iar în acet moment este sigilat. Sala Dacia este şi ea încuiată, fiind închiriate doar spaţiile din holul cinematografului, unde funcţionează un centru de computere. Cinema Parc a fost vândut, iar aici s-a construit pe fundaţia fostului cinematograf, clubul Le Cinema. 

Cinema Victoria şi-a schimbat de mult destinaţia, aici funcţionând un centru medical. La fel şi cel din Fratelia, unde există o fabrică de pâine. 

Nici la cinematografele Studio şi Timiş nu este fericire mare, acestea neavând mai mult de 250 de bilete vândute pe lună. Au existat cazuri în care s-a făcut proiecţie şi pentru un spectator.