Mult aşteptatul muzeu al Revoluţiei din Timişoara va fi gata de abia peste trei-patru ani

Fosta Comenduire a Garnizoanei din Piaţa Unirii şi-a deschis porţile pentru civili, după demilitarizare şi intrarea în posesia Ministerului Culturii. A fost organizat o expoziţie foto intitulată „30”, pentru a marca 30 de ani de la revoluţia anticomunistă începută la Timişoara.

Fosta clădire a comenduirii Garnizoanei din Timişoara şi-a deschis porţile pentru prima dată civililor. Ea a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea de administraţia militară austriacă şi a a avut de-a lungul istorie doar rol militar. 

Primul pas spre demilitarizare a fost făcut în vara acestui an, când MApN a semnat documentele de predare a Garnizoanei către Ministerul Culturii. 

Ministerul Culturii urmează să se amenejeze aici Muzeul Revoluţiei Anticomuniste de la Timişoara.

Pentru început a fost organizat o expoziţie foto intitulată „30”, pentru a marca 30 de ani de la revoluţia începută la Timişoara.

Sunt trei expoziţii personale: ale lui Dobrovie Kerpinisan, Andrei Pandele şi Cornel Brad, şi una de grup (Constantin Duma, Ioan Radu, Mircea Radu, Cătălin Regea şi Valentin Şuta). Autorii au expus fotografii realizate în decembrie 1989.

La inaugurarea expoziţiei a participat şi ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, care a refuzat orice discuţie cu presa din Timişoara, rezumându-se să citească de pe foaie un text lacrimogen şi să lanseze noi promisiuni legate de Muzeul Revoluţiei.

“Viitorul muzeu din Timişoara reprezintă un mesaj clar: Nu am uitat! Nu am uitat anii de chin ai comunismului, nu am uitat lipsa de umanitate cu care am fost trataţi şi nu i-am uitat pe cei care nu mai sunt cu noi, dar pentru care ducem mai departe memoria, astfel încât lucruri similare să nu mai aibă loc. Nu am uitat! Şi nu vrem să uităm!”, a citit ministrul Bogdan Gheorghiu.  

Ministerul Culturii a accesat un grant de la Banca Mondială, în valoare de trei milioane de euro, pentru acest obietiv, însă, va mai curge multă apă pe Bega până la deschiderea Muzeului Revoluţiei.

Mai exact, Timişoara nu avea acest muzeu până în 2021, anul în care oraşul va deţine titlul de Capitală Culturală Europeană. De abia atunci am putea un proiect. Muzeul se va deschide în trei-patru ani, spune managerul de proiect.

„În acest moment există sursa de finanţare, de pân ăla trei milioane de euro, dar deocamdată se lucrează pentru realizarea notei conceptuale şi a temei de proiectare pentru muzeu. Acestea sunt realizate de un colectiv condus Universitatea Bucureşti, cu specialişti de la arhitectură, teatru. S-a luat legătura şi cu Memorialul Revoluţiei. Tema de proiectare va da ceea ce se doreşte să se facă. După care vom face licitaţia de proiectare, anul viitor, în primăvară. Se va face apoi proiectarea. Termenul minim de realizare a muzeului este de trei ani, în funcţie de cum se derulează procedurile de licitaţie. Poate să ajungă şi la patru ani. Depinde de licitaţii. Noi ne dorim ca până în 2021 să se înceapă lucrările. Cred că e un termen realist. Probabil că trei milioane de euro nu vor fi suficienţi, dar avem posibilitatea să mai găsim bani”, a declarat Bogdan Trâmbaciu, directorul unităţii de management al proiectului. 

Specialistul de la Ministerul Culturii susţine că Muzeul Revoluţiei de la Timişoara va fi un muzeu modern, realizat la ultimele standarde din domneiu.

„Vom avea atât spaţii de expoziţie permanentă, există posibilitatea să se facă şi o extindere de clădire în curtea Garnizoanei, va fi ceva foarte high-tech, adică de aici s-a plecat. Ne dorim să fie un muzeu la care să fie coadă la intrare. Un muzeu în care să intri ca spectator, dar să îţi zboare gloanţe pe la cap, să simţi frig, să simţi miros de sânge, teamă, să auzi tancurile, să-l auzi pe Ceauşescu vorbind. Cu ajutorul tehnologiilor moderne vom pune în practică, fără a neglija însă partea de documentare, care există la acest moment la Memorialul Revoluţiei.Important este ca ideea să fie îmbrăţişată de comunitate”, a mai spus Bogdan Trâmbaciu.