Medic, despre activitatea copiilor pe internet: „Din două taste pot ajunge pe cele mai sinistre şi bolnăvicioase site-uri“
0Un studiu făcut de organizaţia Salvaţi Copiii, în cadrul proiectului numit Ora de net, arată interesul copiilor din România pentru navigarea pe internet.
În urmă cu câteva zile, de Ziua Internaţională a Siguranţei pe Internet, Organizaţia Salvaţi Copii a lansat un studiu care arată cifre alarmante legate de impactul negativ pe care îl are timpul petrecut în exces în faţa caluculatorului. 27,4 la sută dintre copiii din România petrec peste şase ore, zilnic, online, în timpul săptămânii. Procentul ajunge la aproape 50 la sută în weekend. Aşadar, jumătate dintre copii petrec şase ore online, în zilele de sâmbătă şi duminică. 88 la sută dintre copii spun că petrec timpul în pauze, online, pe telefon.
Studiul a fost făcut în cadrul proiectului numit Ora de net, al organizaţiei Salvaţi Copiii. În acest sens, jurnaliştii „Adevărul“ au vorbit cu medicul timişorean Mihai Gafencu, pe care l-au rugat să comenteze studiul.
“Rezultatele acestui studiu ar trebuie să ne facă să ne gândim mai antent asupra ceea ce înseamnă riscurile întâlnite pe internet de către copiii noştri. Chiar ei mărturisesc că au văzut mesaje cu conţinut sexual în mediul virtual. 44 la sută dintre ei au spus asta. Aproape jumătate dintre copii au avut contact cu mesaje şi imagini cu conţinut <sexual related>. De asemenea, 61 la sută dintre ei s-au simţit inconfortabili când au văzut aşa un conţinut, dublat de cel violent. Ştiţi foarte bine că din două taste, din două căutări, copiii pot ajunge în cele mai sinistre şi bolnăvicioase siteuri. De asemenea, 54 la sută dintre copiii chestionaţi au spus că au fost deranjaţi de tipul de reclamă vizuală în timp ce navighează pe internet”, a declarat medicul pediatru Mihai Gafencu, preşedintele Salvaţi Copiii Timişoara.
"Ei sunt şi mai puţin optimişti cu privire la viitor"
Cu toate acestea, în urma studiului reiese că principala sursă de informare a copiilor este mediul online. 47,7 dintre ei au afirmat că uneori verifică, dar în rest acceptă informaţia citită ca fiind ultima informaţie ca şi actualitate şi veridicitate.
„Dacă e să ne raportăm la adulţi, sistemul nostru de a căuta pe Google, mai ales în rândul mamelor, este atât de evident că validează până şi opinii medicale, ce să mai spunem când vine vorba de copil. Copiii care petrec şase ore online, fie că vorbim de zi de şcoală - peste unul din patru, fie că sunt jumătate dintre copii în ziua liberă, sunt semnificativ mai nemulţumiţi de relaţia cu părinţii, prietenii şi chiar profesorii şi educatorii lor. Ei sunt şi mai puţin optimişti cu privire la viitor. Ajung în timp să fie nemulţumiţi de deciziile luate şi afirmă că au fost mai puţin relaxaţi”, a mai afirmat Mihai Gafencu.
"Copilul va lua modelul parental"
Conform mediucului pediatru, toate aceste rezultate ar trebuie să ducă la o schimbare, mai întâi, în rândul părinţilor.
„Părintele trebuie să realizeze că internetul poate să folosească copilului său pentru a se educa. Dar folosirea internetului pentru navigare în tot felul de scopuri nepotrite vârstelor şi neformative este dăunătoare. Părintele poate să fie cel care oferă contraexemplul cel mai bun. Câtă vreme părintele nu va fi cel care va sta cu cartea în mână, ci el însuşi va sta cu televizorul pornit toată ziua, cu picioarele crăcănate, cu punga de popcorn în mână...copilul va lua modelul parental”, a mai declarat Gafencu.
"Nu le place să transpire"
Tot în cadrul studiului din proiectul Ora de net, copii spun ce le place să vadă pe internet, ce îi pasionează.
„Interesant, ei caută site-uri care nu vorbesc de şcoală. Dar sunt interesaţi de lucrurile care au aplicabilitate în viaţa reală. Acest lucru trebuie folosit. Faptul că gândul că e legat de şcoală îi deranjează, înseamnă că ce am dorit să facem în urmă cu câţiva ani, programe în care să-i învăţăm pe internet, nu e gândul bun. Pentru că ei nu asta caută acolo. Trebuie să ne folosim de ceea ce spun copiii. Să găsim lucruri cu aplicabilitate în viaţa reală legate de ce îi pasionează. Lor le place caracterul interactiv, de aceea ajung dependenţi de jocuri. Le place să fie ei parte a deciziilor în joc. De aceea le plac tinerilor jocurile de strategie. Ei schimbă ceva. Nu le dăm din timp decizia în mâinile lor, iar ei fug acolo unde lucrul acesta îl găsesc. De asemenea, le place că e facil. Nu le place să transpire”, a concluzionat Mihai Gafencu.