Masonii României: Traian Vuia, cel mai cunoscut inventator al Banatului
0Masoneria este un ordin iniţiatic care există sub diverse forme în întreaga lume. Membrii organizaţiei sunt înfrăţiţi prin idealuri comune. Mulţi români celebri au avut de-alungul timpului legături cu francmasoneria, unul dintre ei fiind Traian Vuia.
Inventatorul născut într-un sat din judeţul Timiş care acum îi poartă numele a fost un pionier al aviaţiei mondiale şi este creditat cu realizarea primului zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decât aerul, chiar dacă dezbaterea asupra definiţiei de "primul aeroplan" durează de mai bine de 100 de ani. Localitatea Traian Vuia, aflată la 85 de kilometri de Timişoara şi la 20 de Lugoj, se afla atunci în comitatul Caraş-Severin, parte a Imperiului Austro-Ungar, şi se numea Surducu Mic, parte din comuna Bujoru.
După ce a terminat liceul la Lugoj, în 1892, Vuia pleacă la Budapesta pentru a-şi urma visul, adică pentru a studia a Universitatea Politehnică. Dificultăţile financiare îl obligă, însă, să se înscrie la Facultatea de Drept şi să lucreze la birouri de avocatură petru a se întreţine. În cele din urmă va deveni chiar şi doctor în drept, în 1901, însă nu renunţă a pasiunea lui: înţelegerea zborului. După ani de zile în care a studiat problema zborului uman, schiţează şi apoi construieşte, nu fără dificultăţi, primul aparat de zbor, pe care l-a numit "aeroplan-automobil".
Pe 18 martie 1906, la Montesson, lângă Paris, Traian Vuia avea dă devină primul om care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul, dotat cu sisteme proprii de decolare, propulsie şi aterizare. De-a lungul timpului, Traian Vuia avea să breveteze mai multe invenţii, printre care un generator de aburi încă folosit în centralele termice sau două modele de elicopter.
Traian Vuia a avut şi o activitate politică demnă de menţionat, iar aici pot fi văzute şi legăturile sale cu francmasoneria. A făcut parte din Consiliul Naţional al Românilor din Transilvania şi Banat, fiind delegat al României la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919, în discuţiile legate de Banat. Conducătorul delegaţiei române la Paris a fost Alexandru Vaida-Voevod, care a descris în memoriile publicate ulterior întâlnirea cu masonii din Loja Ernest Renan, condusă de Marcel Huard.
”Huard era redactor la «Le Temps» şi Venerabilul lojei francmasonice Ernest Renan. În înţelegere cu Brătianu, am făcut cunoştinţă cu dânsul şi am intrat în lojă, împreună cu C. Brediceanu, M. Şerban, Gh. Crişan, I. Pilat, Tr. Vuia şi V. Niţescu. După îndeplinirea formalităţilor rituale am participat de 4-5 ori la «lucrările» lojei. La «templul» din Rue Cadette au fost abonate ziare şi reviste anglo-americane, când trupele aliate, retrase de pe fronturi, inundaseră Parisul. Dar la scurt timp după aceea nu a mai pus piciorul în acel local nici un soldat aliat. Cauza a fost destul de stranie. De la conducerile anglo-americane sosise ordinul care interzicea promiscuitatea. Francezii erau sub altă obedienţă decât anglo-americanii. Mi s-a explicat. Francmasoneria franceză urmărea scopul de a răspândi, în toate clasele sociale, educaţia gândirii politice prin discuţii libere în şedinţele săptămânale ale lojelor. Englezii erau obligaţi să evite discuţiile publice şi datori să se ocupe cu opere caritabile”, a scris fostul prim-ministru al României.
Traian Vuia, care s-a implicat foarte mult în lupta pentru unirea Transilvaniei cu Regatul României, a fost numit membru de onoare al Academiei Române în 1946 şi s-a stins din viaţă în 1950, la Bucureşti, fiind înmormântat la cimitirul Bellu.
Citeşte şi: