Mănăstirile fac bani frumoşi din turismul religios adaptat cu evlavie la economia de piaţă

Măicuţele şi călugării s-au adaptat rapid la cerinţele evlavioşilor. Aproape fiecare judeţ dispune de câte o mănăstire cu locuri de cazare incluse, iar unde nu sunt, există proiect. Preţurile variază.

Zeci de mii de turişti se înghesuie la mănăstiri cu ocazia diferitelor sărbători pentru a săruta moaştele unor sfinţi. Imaginile cu „credincioşii” înnoptând pe sub copaci sau la lumina lunei în aşteptarea moaştelor pot deveni istorie, pentru că feţele bisericeşti au învăţat că posibilitatea de cazare este o regulă sfântă a turismului religios. În Bihor, spre exemplu, nu există oficial nicio mănăstire care să facă turism. Neoficial, mănăstirile dispun însă de locuri de cazare pe care le oferă, contra-cost „creştinilor”, nu turiştilor, cum ţine să precizeze maica stareţă Mina, de la Mănăstirea Sfintei Cruci din Oradea. „Chiar în seara aceasta aşteptăm un grup de 50 de persoane. Nu sunt turişti, sunt creştini care vin la noi să se roage câteva zile”, a declarat maica Mina. Potrivit acesteia, cazarea într-o cameră cu două paturi şi baie costă 50 de lei, pe noapte. La Mănăstirea Franciscană Maica Domnului din Oradea, creştinii se pot caza în condiţii de pensiune.




Mâncare de la catering

Pentru ochii necunoscătorilor, mănăstirea arată ca un cămin sau un hotel de două stele, având sală de conferinţe şi condiţii moderne. „Sunt camere simple, cu baie, sau camere duble, cu baie comună. Cazarea pentru o persoană costă 40 de lei pe noapte, în timpul verii, şi 50 de lei pe noapte, pe timp de iarnă”, a spus părintele Cristian. Întrebat dacă în mănăstirea de călugări se pot caza şi persoane de sex feminin, acesta a spus că nu este nicio problemă. De asemenea, dacă vizitatorii vor mâncare, se poate apela la o firmă de catering, a mai spus părintele Cristian. Acesta a subliniat că mănăstirea nu îşi face promovare turistică, ci oferă un sprijin pelerinilor, aceştia ajungând să fie cazaţi ca urmare a unor recomandări. „Toţi banii obţinuţi de la vizitatori sunt folosiţi pentru întreţinerea mănăstirii”, a spus părintele Cristian.




Măicuţele cu blog

La Băile Herculane, măicuţele şi-au făcut blog pentru a promova serviciile. Măicuţele oferă pentru cazare 20 de locuri, la 50 de lei patul şi, în plus, mănăstirea este dotată cu un bazin cu apă sulfuroasă, care are efect benefic asupra celor care vor să se cazeze. Amplasamentul mănăstirii este un plus pentru călugăriţe. „Ne acomodăm traiului cotidian, nu ne putem plânge de sărăcie”, a spus stareţa mănăstirii, Teofana Kalai. În judeţul Caraş-Severin sunt 17 mănăstiri, dar posibilitate de cazare au cel mult cinci. În judeţul Timiş, oficial, nicio mănăstire nu poate primi turişti. Mănăstirile din Şag-Timişeni şi Fârdea lucrează din plin la aceste proiect, având proiecte în construcţie. (Daniel Dancea, Oana Bejenariu, Ana Maria Loga)

„Toţi banii obţinuţi de la vizitatori sunt folosiţi pentru întreţinerea mănăstirii“, părintele Cristian, călugăr

„Mănăstirea dispune de spaţii de cazare şi un bazin cu apă termală pentru tratament“, Maica Teofana, stareţă

Cazare din partea Domnului la mănăstirile din Arad

La lăcaşurile de cult din judeţul Arad este concurenţă mare pentru o noapte la mănăstire. Nici nu este de mirare, pentru că pelerinii nu trebuie să plătească nimic. Locurile sunt însă limitate. Mănăstirea din Gai oferă 10 locuri, iar Hodoş-Bodrog, 50. Condiţiile sunt impecabile. Cu toate acestea, nici una dintre cele două mănăstiri nu percepe niciun fel de taxă. „Din păcate, toate locurile sunt ocupate. Nu percepem taxă de cazare şi orice credincios e binevenit la noi”, a declarat Ana Pontea, măicuţă la Mănăstirea Gai. Ambele mănăstiri sunt mediatizate intens pe mai toate site-urile de turism cu istoricul lor, fotografii şi un ghid care să-i ajute pe turişti să ajungă la ele.

HUNEDOARA
Sfântul Ardealului atrage zeci de mii de turişti

Chiar dacă nu a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, ardelenii l-au transformat pe părintele Arsenie Boca într-un sfânt, el fiind considerat „Sfântul Neîncoronat al Ardealului”. Anul trecut s-au împlinit 20 de ani de la trecerea sa în nefiinţă. La mormântul său au venit aproximativ 40.000 de pelerini din întreaga ţară, în numai două zile. Arsenie Boca a fost stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus şi apoi la Prislop, unde, datorită personalităţii sale, veneau mii şi mii de credincioşi. A dus o viaţă plină de vicisitudini.

Născut în 1910, în comuna Vaţa de Sus, judeţul Hunedoara, acesta a manifestat de mic copil înclinaţie spre studiu şi spre artele frumoase. Între anii 1938-1939 a făcut un pelerinaj la muntele Athos, iar în scurt timp a fost hirotonit diacon şi preot. Din cauza credinţei sale puternice şi a minunilor înfăptuite a fost hărţuit de Securitate. A fost unul din martirii gulagului comunist, închis la Braşov, dus la Canal, închis la Jilava, Bucureşti, Timişoara şi la Oradea. A murit în 1989 la Sinaia, dar după propria sa dorinţă fost înmormântat la mănăstirea Prislop. La ora actuală, nu există persoană care să treacă pragul mănăstirii şi să nu poposească preţ de câteva minute la mormântul Părintelui. Şi chilia pe care şi-a săpat-o singur, timp de un an şi ceva, în munte, lângă mănăstirea de la Sâmbăta de Sus, este loc de pelerinaj pentru credincioşi. (Tiberiu Stroia)