Legea care omoară şcoala: specialiştii fără patalama de doctor sunt goniţi din amfiteatre

Noua lege a învăţământului aduce o atmosferă tensionată în multe facultăţi. Pentru că toate cadrele didactice din universităţi trebuie să aibă „patalama" de doctor, mai mulţi specialişti s-au trezit incompetenţi în faţa legii. „Nu sunt buni, dacă nu au doctorat", a spus rectorul Universităţii de Vest Timişoara, Ioan Talpoş, şi s-a spălat pe mâini de această problemă.

Ştefan Ambruş are o experienţă de violoncelist lungă cât o viaţă de om. Este angajat al Filarmonicii „Banatul” din Timişoara şi, în calitate de colaborator la Facultatea de muzică, are, în acest an, cinci studenţi. La fel ca şi alţi nouă colegi instrumentişti, nu are doctorat şi nu s-a gândit vreodată că profesionalismul său va conta mai puţin decât un titlu. „Am fost la Cluj, acum cinci ani, pentru că pe atunci mi-a trecut prin cap să fac doctoratul. Dar nu mi s-a părut că merită, deşi pe atunci încă se putea face gratis uşor”, şi-a amintit Ambruş.

Până luna trecută, instrumentiştii încadraţi în categoria „plata cu ora” îşi vedeau liniştiţi de creşterea „orchestrei viitorului”, pentru că legea îi obliga doar pe cei care doreau să treacă pe post la facultate să aibă doctorat. Acum, fiecare în parte, împreună cu şefii facultăţii, se străduiesc să găsească soluţii, deşi normele de aplicare a noii legi a învăţământului încă nu au apărut.

2.000 pe doctorat „gratis”

Soarta facultăţii de muzică este cu atât mai sumbră cu cât doctoratul în domeniu se poate face doar la Cluj sau la Bucureşti. „Şi costurile sunt foarte mari. Chiar dacă intri la locurile fără plată, la un calcul uşor, ajungi la nu mai puţin de 2.000 de euro, în doi ani”, a mai spus violoncelistul timişorean. „La locurile cu plată, care sunt nelimitate, doctoratul ajunge să coste 6.000 de euro. Asta, în condiţiile în care eu acum, la plata cu ora, nu câştig mai mult de 500 de lei. Iar dacă ajung titular, nu aş câştiga mai mult de 1.600 de lei", a explicat Ştefan Ambruş.



În timp ce decanul Facultăţii de muzică, Walter Kindl, încă aşteaptă semnale din ţară la memoriul trimis de el în legătură cu pericolele care se ascund printre rândurile legii, rectorul Universităţii de Vest susţine că are mâinile legate. „La o soluţie nu m-am gândit, nici nu am cum să mă gândesc. Dacă asta este legea...”, s-a scuzat Ioan Talpoş. Despre specialiştii care predau acum fără titluri, spune sec: „Nu sunt buni, dacă nu au doctorat”.

O problemă de viziune

Conducerea Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, centrul de doctorat cel mai aproape de Timişoara, este cuprinsă de un calm ardelenesc. „E o chestie de viziune. Noi interpretăm textul legii astfel: dacă am o somitate în domeniu, este un standard suficient. În lege nu scrie ce fel de standarde trebuie să adopt”, a declarat Adrian Pop, rectorul Academiei. „Vreau să vedem câţi doctori putem «fabrica». Capacitatea de abosrbţie a şcolilor doctorale va fi mai mică, deoarece coordonatorii mai în vârstă nu mai pot preda", a mai spus Adrian Pop.