Klaus Iohannis poate cere desecretizarea documentelor din decembrie 1989. Un nou nivel de justiţie internaţională

Platforma Memoriei şi Conştiinţei Europene cere preşedintelui Klaus Iohannis să desecretizeze documentele cu statut de „Secret de stat”, din perioada decembrie 1989.

Liderii Platformei pentru Conştiinţă şi Memorie Europeană s-au aflat la Timişoara, la evenimentele organizate cu ocazia comemorării a 26 de ani de la Revoluţie. Preşedintele Göran Lindblad şi directoarea Neela Winkelmanova s-au întâlnit cu reprezentanţii Socităţii Timişoara, europarlamentarul László Tökés –omul de la care s-a aprins flacăra Revoluţiei din 1989, liberalul Cristian Buşoi, dizidenţi şi revoluţionari, împreună cu care s-a luat o decizie istorică. 

Platforma – la care a aderat şi Societatea Timişoara, cere preşedintelui Klaus Iohannis să desecretizeze documentele din timpul Revoluţiei din 1989, care sunt clasate “Secret de stat”. 

„Ne-am înţeles să ne adresăm preşedintelui Klaus Iohannis, pentru a putea investiga trecutul comunist din perioada decembrie 1989. Documentele din perioada respectivă reprezintă <secret de stat>. Astfel, se stăvileşte investigarea acestei perioade. Ca atare, nici nu putem vorbi despre faptul că s-a făcut dreptate în cazul crimelor comunismului. E important să se desecretizeze documentele în vederea investigării acelor evenimente”, a spus Neela Winkelmanova.

Platforma Memoriei şi Conştiinţei Europene este o organizaţie internaţională neguvernamentală non-profit afiliată la Parlamentul European, care reuneşte 51 de instituţii şi organizaţii publice şi private din 18 ţări, active în cercetare, documentare, conştientizarea şi educaţia cetăţenilor europeni cu privire la regimurile totalitare din Europa secolului XX.

“Proictul Justice 2.0 are ca obiect sistemele totalitare care au existat în Europa în secolul al XX-lea. Acest proiect are menirea să îi identifice pe cei care au comis crime, să caute victime în viaţă, iar apoi să îi trimită în faţa justiţiei pe cei vinovaţi de <crimele comunismului>. Este un alt nivel de justiţie, este justiţia internaţională. La sfârşitul lunii august, Estonia a lansat apelul pentru crearea unui Tribunal Internaţional a Comunismului. Pentru proiectul Justice 2.0 s-a creat o echipă de lucru din 11 ţări. Lucrăm cu echipe de experţi în drept şi cercetători. Este foarte clar că aceste crime împotriva umanităţii sunt împrescriptibile! În România nu s-a făcut dreptate. Putem analiza de ce nu s-a întâmplat acest lucru”, a declarat Göran Lindblad, preşedintele  Platformei pentru Conştiinţă şi Memorie Europeană.

Procedeul de desecretizare este relativ simplu şi există chiar şi un precedent în România. “Preşedintele Traian Băsescu a desecretizat jurnalele de luptă ale forţelor care au participat la acele evenimente. Procedeul este simplu, o hotărâre a CSAT. Propunerea o poate face preşedintele României, care este şi preşedintele CSAT, din care fac parte Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Ministerul de Externe şi şefii serviciilor secrete. Cât există acel precedent, putem să sperăm. Mai cu seamă că acum avem un Guvern de tehnocraţi”, a spus Florian Mihalcea, preşeditele Societăţii Timişoara.

Reprezentanţii Platformei susţin că la arhivele CNSAS se află doar o mică parte din documente, iar desecretizarea celor care se află în categoria "secret de stat" ar putea aduce acuzaţii împotriva lui Ion Iliescu şi a celor care au preluat puterea în decembrie 1989.
 

Actul de înfiinţare a Platformei s-a semnat în 2011, la Praga, în prezenţa premierilor Republicii Cehe (Petr Nečas), al Ungariei (Viktor Orban) şi al Poloniei (Donald Tusk), în perioada în care europarlamentarul László Tökés era vicepreşedinte al Parlamentului European.