Jumătate de secol de la Marea Unire, românii au trăit sub dictatura proletariatului: „Suntem într-o nouă ofensivă, a extremismelor populiste“
0Expoziţia “Comunismul în România” propune o privire asupra fenomenului represiunii şi rezistenţei anticomuniste, abordează teme precum ideologia comunistă, cucerirea puterii în România, Securitatea, colectivizarea, viaţa cotidiană, politicile demografice.
Începând de azi, timp de un an de zile, tinerii din Timişoara vor avea ocazia să se familiarizeze cu ce a însemnat sistemul comunist în România. Expoziţia mobilă foto documentară “Comunismul în România” s-a mutat la Bastionul Therezia (în fosta galerie Calpe). La vernisajul de azi a fost prezent şi Radu Preda, directroului Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, organizatorul expoziţie.
“Este o expoziţie care face puntea între centenarul mult celebrat în 2018 şi cei 30 de ani de la căderea comunismului, pe care urmează să-I marcăm la anul. E important să conştientizăm că în acest centernar romînesc, aceşti o sută de ani, peste jumătate a fost consumată în perioada comunistă. Aşa că nu a existat o formă mai bună de a marca lecţia centenarului decât trecerea în revistă a principalelor teme care au marcat regimul dictaturii proletariatului. Expoziţia de faţă îşi propune să aducă publicul mai tânăr un narativ istoric cât mai coerent. E limpede că România încă suferă de sindromul post-totalitar. Încă avem posibilitatea de a aşeza nişte lucruri, care timp de decenii nu au fost aşezate”, a apus Radu Preda, la Timişoara.
Expoziţia însumează peste o sută de panouri care propun o privire asupra fenomenului represiunii şi rezistentei anticomuniste, abordând teme precum ideologia comunistă, cucerirea puterii în România, Securitatea ca instrument al Partidului Comunist, colectivizarea, viaţa cotidiană, politicile demografice dar şi Revolutia din decembrie 1989.
“Vorbim de comunism dintr-o necesitate de a ne autoapăra. Suntem într-o nouă ofensivă, nu a comunismului în felul vechi, ci a extremismelor populiste. Singurul antitod este cultura politică, este pedagogia memoriei, este răspunsul la întrebarea: Cum este cu putinţă? Cum a fost cu putinţă răul? Toate acestea ne ajută să evităm recăderea în barbaria modernă, care a generat două războaie mondiale, cu milioane de morţi, gulagul, Holocaustul, lagăre, mormane de morţi…Trebuie să ieşim din clişeul că răul este inevitabil, că dictatura şi războiul sunt inevitabile. Omenia nu a avut, într-adevăr, o perioadă de pace totală, dar asta nu înseamnă că trebuie să renunţăm la a fi fiinţe spirituale, culturale, să nu ne plictisim să fim toleranţi, să nu uităm să spunem că există o dimensiune malefică a naţionalismului, să putem spune limpede că patriotismul este altceva, este forma benefică a iubirii de localitatea ta, de provincia ta, fără îndoială şi de ţară, dar nu demagogică, ci prin faptă, prin lucuri făcut în ONG-uri, activităţi civice, în a ne împotrivi la hoţie şi minciună. Asta este patriotismul! Din plictiseală se naşte răul”, a spus profesorul Daniel Vighi, vicepreşedintele Societăţii Timişoara.
Epoca Ceauşescu a fost evocată de profesorul Marcel Tolcea. “Ceauşescu reprezinta naţional-comunismul, care este cu totul altceva decât comunismul internaţionalist. În opinia mea, Ceauşescu nu a fost un comunist pur sânge. El a fost o persoană împotriva capitalismului, dar el a trecut şi la un antisovietism, pe care îl citesc într-o grilă naţionalistă. În sensul că el dorea să fie stăpânul”, a spus Marcel Tolcea.