Istoria denumirii localităţilor din Banatul istoric. Ioan Haţegan a lucrat 40 de ani la documentare
0Istoricul Ioan Haţegan, care şi-a dedicat o mare parte din viaţă pentru studierea istoriei Timişoarei şi a Banatului, a lansat „Dicţionarul istoric al aşezărilor din Banat: sec.XII-XX”
Intenţia istoricului Ioan Haţegan a fost aceea de a alcătui un dicţionat dedicat în principal specialiştilor şi pasionaţilor de istorie.
„Dicţionarul istoric al aşezărilor din Banat: sec.XII-XX” este un îndreptar în cunoaşterea formelor grafice sub care au fost atestate documentar aşezările (oraşe, sate, cătune, ferme, sălaşe etc.) în izvoarele cunoscute din mileniul al doilea al erei creştine.
„Munca de adunare a început în 1974 şi a continuat până azi. Materialul documentar rezultat este deosebit de voluminos şi nu poate fi cuprins între paginile acestei lucrări. Ca urmate am decis să prezentăm doar formele sub care apar aşezările în sursele documentare, fără a mai prezenta şi o istorie a acestor localităţi”, a declarat Ioan Haţegan.
Istoricul a fost susţinut în editarea acestei cărţi de Consiliul Judeţean Timiş, cartea fiind scoasă la Editura ArtPress.
„Posibilităţile mele sunt cele ale unui istoric bugetar iar epoca în care trăim nu este- încă- interesată în publicarea unei lucrări de mii de pagini despre Banat. Materialul adunat stă la dispoziţia celor interesaţi în studierea şi publicarea sa integrală”, mai afirmat Haţegan.
Numele aşezărilor bănăţene apare în forme oficiale în limba maghiară, germană, sârbă, română, turcă osmană, latină etc. Schimbările politice majore suferite de Banat şi-au pus amprenta şi pe denumirile localităţilor.
Un număr însemnat de dicţionare vor ajunge în localităţile din judeţul Timiş, o altă parte va fi păstrată de CJT pentru protocol.
Cea mai importantă zi a Timişoarei: intrarea prinţului Eugeniu de Savoya în cetate
Adevărata sărbătoare a Timişoarei: depuneri de coroane la statuia lui Eugeniu de Savoya
Casa „Prinţul Eugen” din Timişoara, construită în 1817, se află în pericol GALERIE FOTO