Ioana Vârtosu, medicul care schimbă viaţa mămicilor din Timişoara

Un medic din Timişoara a renunţat la medicina clasică şi a înfiinţat o asociaţie dedicată viitoarelor şi proaspetelor mămici, copiilor lor, dar şi tăticilor care vor să ştie cât mai multe.

Dr. Ioana Vârtosu are doar 34 de ani, dar se poate spune despre ea că este „mămica mămicilor” din Timişoara. Acum mai bine de 10 ani a înfiinţat Asociaţia „Şcoala Mamei Junior”, prin intermediul căreia a cunoscut şi educat peste 2.000 de mămici alături de partenerii lor prin cursurile de puericultură şi nu numai. Dei aici au plecat mai multe proiecte, unele dintre ele fiind gratuite, susţinute prin sponsorizări, donaţii şi muncă voluntară.

Ioana Vârtosu vine dintr-o familie de timişoreni get-beget. „Părinţii mei râdeau, pentru că amândoi erau ingineri, iar eu am luat-o în cu totul altă direcţie. Toată copilăria mea a fost şurubelniţe, radiouri, şuruburi şi aşa mai departe. Sunt două mentalităţi diferite, cum vezi oamenii şi cum vezi obiectele, iar factorul uman contează foarte mult”, a povestit medicul bănăţean.

„Am foarte mulţi colegi care au ales să plece din ţară şi mulţi mă întreabă de ce n-am făcut-o şi eu. Cred că oriunde eşti poţi să faci ceva. Nu cred în varianta «nu pot», poate nu vrem suficient, sau nu suntem dispuşi să depunem suficient efort pentru a ajunge la rezultate. E posibil să ajungem la rezultate mult mai repede altundeva. Dar satisacţia este incomparabil mai mare când depui şi mai mult efort. E mult efort în spate, dar cred că rezultatele sunt uimitoare, a meritat. Să ştii că sunt copii fericiţi, mămici fericite, copii care merg pe picioarele lor pentru că ai fost şi tu un pion în tot drumul lor, este extraordinar”, a mărturisit Ioana Vârtosu.

Primul proiect la care s-a „înhămat” tânăra mămică a fost Şcoala Mamei. „Am făcut Medicina la Timişoara, în timpul facultăţii am rămas însărcinată, iar atunci a apărut ideea unui loc în care mămicile să fie sfătuite, să facă un pic de mişcare, pentru că există exerciţii speciale pentru perioada sarcinii. Ştiam toate aceste lucruri pe atunci, dar nu aveam unde să merg, de aceea am început Şcoala Mamei, în 2003. Am făcut apoi şi Facultatea de Fiziokinetoterapie, pentru a mă pune la punct cu partea de gimnastică şi recuperare. De la bun început au venit şi tăticii, lucru care mi-a plăcut”, şi-a amintit medicul.

De la un proiect la altul

Lucrurile au evoluat apoi, fiecare proiect duând la naşterea altuia. „Într-o vară, una dintre mămici m-a întrebat, fiind cald, dacă nu putem să facem gimnastică şi în bazin. Am stat m-am gândit, ar fi trebuit să nu fie un ştrand, să ne putem feri de soare, aşa că am mers la un bazin privat. După câteva luni, mi-am dat seama că femeile însărcinate nu mai vin după ce nasc, dar ar putea face şi recuperare, gimnastică acvatică împreună cu copii, iar aşa a apărut programul Aquabebe, din 2006. Aşa a apărut fiecare serviciu, dintr-o nevoie, o cerere, s-au continuat frumos unul pe celălalt. Programul de Terapie prin Apă a apărut după Aquabebe, unde veneau şi copii cu dizabilităţi. Ne-am dat seama că ar fi mult mai benefic pentru ei să lucrăm cu ei separat, dedicat. Hidroterapia a generat la rândul ei o grămadă de alte programe, strângeri de fonduri şi aşa mai departe”, a spus Ioana Vârtosu. 

Foto

Dacă unele cursuri necesită plata unei taxe, alte proiecte sunt gratuite pentru beneficiari, cum ar fi Terapia prin Apă sau cursul online de puericultură pentru tătici. „Am descoperit lucruri frumoase în timpul campaniilor, surprinzător a fost că oamenii simplii sunt mult mai darnici, dăruiesc din suflet. Am întâlnit oameni care nu înţelegeau ce înseamnă a fi sponsor. A fi sponsor nu înseamnă că-ţi facem publicitate, sau că facem un barter, pentru că noi nu vindem publicitate. E normal să facem cunoscut numele firmelor care ne-au susţinut, dar asta e altceva decât a face reclamă. Adunăm bani şi din impozitul pe profit, 2 la sută de la persoane fizice şi 20 la sută de la firme. Sunt bani care oricum merg la bugetul statului, dar pot fi redirecţionaţi spre cauze bune. Pe 2 la sută formulare pe care le strângem la începutul lui 2014 sunt pentru taxele din 2013 şi banii ajung la noi în 2015”, a explicat timişoreanca. 

Succesul cursului de puericultură, care îi învaţă pe tătici tot ce trebuie să ştie despre sarcină, naşterea şi maio ales îngrijirea copilului, este un alt motiv de mândire pentru medicul bănăţean. „Aproape 1.000 de tătici şi-au luat atestatul de puericultură şi au fost peste 100.000 de vizualizări ale cursului. E frumos când constaţi că un om dintr-un sat pe care abia-l găseşti pe hartă a citit cursul şi l-ai ajutat cumva”, a spus Ioana Vârtosu.

Medicină, dar altfel

Momentul decisiv, evenimentul care a întreptat-o în această direcţie, a fost naşterea propriului copil. „Iniţial am început să lupt un pic cu viaţa, să fac aşa cum vreau eu, dar apoi mi-am dat seama că frumuseţea este să iei lucrurile exact aşa cum vin. În momentul în care am renunţat la chestiile principiale, că dacă am terminat facultatea trebuie să profesez într-un anumit fel, că un medic trebuie să fie caracterizat prin cabinet, pacient şi aşa mai departe, atunci mi-am dat seama că se poate şi altfel. E adevărat că este multă muncă, voluntariat, strângere de fonduri, dar în spate este foarte multă medicină preventivă sau medicină recuperatorie. Este un pic diferit, nu se întâmplă într-un cabinet clasic, nu se întâmplă sub formă de consultaţie şi reţetă, ideea este să sfătuim şi să nu ajungi la consultaţie şi reţetă, lucru care nu poate fi neapărat contorizat, dar este foarte important”, este de părere Ioana Vârtosu.

„Am profesat în sistemul de stat, am profesat şi în cel privat, le-am încercat pe toate. Îmi lipseşte adrenalina din munca de spital, sau munca de teren, medicina clasică. Elementul important în balanţă a fost viaţa personală”, a completat tânăra bănăţeancă.

Echipa de voluntari de la Şcoala Mamei şi toate proiectele adiacente are în acest moment 31 de voluntari implicaţi constant, însă numărul celor care ajută este mult mai mare. „Oameni cu suflet există, sau oameni dispuşi să ofere din timpul lor, energia lor, cunoştinţele lor, pentru că şi a stat în spatele unui calculator şi a dezvolta un site sau o reclamă, un afiş, chiar dacă nu te-ai deplasat într-un anumit loc, tot voluntariat înseamnă. Pentru planurile de viitor, 31 cred că este un număr mic. Cel puţin pe proiectul de hidroterapie creşterea a fost exponenţială, numărul de beneficiari a crescut, fiind nevoie şi de creşterea numărului de voluntari, iar această creştere cred că va continua, pentru că proiectul este tot mai cunoscut”, a spus Ioana Vârtosu.

Citeşte şi:

FOTO Oamenii care bagă boala la apă. Tratament cu voluntari pentru copiii bolnavi din Timişoara

FOTO Tratament inedit pentru copiii bolnavi: terapie în şa