Interceptările, după decizia CCR, se vor face tot cu aparatura SRI. Anunţul făcut de Ministrul Justiţiei, Raluca Prună

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a anunţat soluţia găsită de ministerul de resort pentru continuarea interceptărilor chiar şi după publicarea deciziei Curţii Constituţionale, care a declarat neconstituţional un articol din Codul de Procedură Penală referitor la interceptări. Prezentă la Timişoara, Raluca Prună a declarat că se va folosi tot infrastructura de până acum.

Prezent la Timişoara cu ocazia bilanţului Curţii de Apel Timişoara, Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat că în urma discuţiilor avute cu reprezentanţi ai Parchetului General, DNA, DIICOT şi SRI s-a găsit o soluţie care să asigure în continuare realizarea interceptărilor în dosare penale. Potrivit ministrului, se va emite o ordonanţă de urgenţă care va face posibilă respectarea deciziei CCR, dar continuarea realizării interceptărilor.

„Eu ca ministru, alături de toată societatea plec de la premisa că o decizie a CCR trebuie respectată, dar pe de altă parte voi promova neîntârziat o Ordonanţă de Urgenţă, care este singura modalitate prin care putem să ne asigurăm că nu vor exista sincope. Am discutat deja cu reprezentanţii Parchetelor, cu Ministerul Public în general. Nu DNA-ul este afectat în primul rând, ci şi DIICOT şi parchetele regulate. Am avut discuţii cu întreaga conducere a Ministerului Public şi cu SRI-ul pentru că SRI-ul are această infrastructură”, a declarat ministrul Raluca Prună în cadrul conferinţei de presă de la Curtea de Apel.

Răspunzând întrebărilor jurnaliştilor, ministrul a spus că înlocuirea sintagmei „alte organe abilitate ale statului” din articolul declarat neconstituţional nu este o opţiune, soluţia găsită fiind de realizare a interceptărilor de către procurori sau ofiţeri de poliţie judiciară, pe infrastructura actuală a SRI-ului. „Aceasta este soluţia care va fi avută în vedere prin ordonanţa de urgenţă pentru că asemenea infrastructură, şi dacă am avea un miliard de euro, nu am putea să o cumpărăm în 24 de ore. Aceasta va fi soluţia tranzitorie pentru a răspunde unei situaţii de urgenţă, urmând să avem o dezbatere în care să decidem ca societate dacă vrem să dublăm această infrastructură sau vrem doar să ne asigurăm că numai organele care fac urmărire penală pot accesa această infrastructură la momentul la care o avem acum. Evident că ordonanţa de urgenţă va privi folosirea infrastructurii aşa cum este ea acum”, a declarat ministrul Justiţiei Raluca Prună.  

Ministrul a mai spus că soluţia adoptată prin ordonanţă de urgenţă trebuie să fie urmată de o dezbatere în care să se decidă dacă se doreşte o altă infrastructură sau nu. „Eu mă aştept să urmeze o dezbatere de societate care trebuie să decidă dacă are resursele financiare, pe care le estimăm la un miliard de euro, pentru a duplica această infrastructură sau dacă se poate folosi în continuare infrastructura SRI - ului, asigurându-se eliminarea oricăeri intervenţie umană decât a celor care fac prin efectul legii cercetare penală: poliţistul şi procurorul judiciar”, a mai declarat Raluca Prună, care a dat exemplul Franţei, unde perioada de tranziţie a fost de 10 ani.

„În Franţa a început o dezbatere în 2002 despre cum se fac aceste interceptări şi filaje, a adoptat o soluţie printr-un decret lege în 2006 şi are un termen de tranziţie până la sfârşitul lui martie 2016. Deci, Franţa, care cred că este un stat mai bogat decât al nostru a avut 10 ani de tranziţie. România în situaţia de acum nu are niciun fel de tranziţie. Este realist vorbind, imposibil într-un termen atât de scurt”, a declarat ministrul Raluca Prună.

Ministrul a mai declarat că pregătirea problema personalului care să lucreze cu infrastructura SRI este rezolvată. Întrebată ce soluţie se va găsi pentru filajele realizate până acum de SRI, Raluca Prună nu a putut oferi un răspuns. 

Decizia Curţii Constituţionale

Plenul Curţii Constituţionale a admis pe 16 februarie cu majoritate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de "organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei", ci şi de "alte organe specializate ale statului".

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma 'ori de alte organe specializate ale statului' din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituţională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin. (3), conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate", se precizează într-un comunicat al CCR transmis AGERPRES.
Curtea a constatat, totodată, că sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate ale unei norme legale sub aspectul clarităţii, preciziei şi predictibilităţii, întrucât "nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor".

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se va comunica Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat CCR, respectiv Tribunalului Bucureşti — Secţia I Penală.
Alineatul din Codul de procedură penală supus controlului de constituţionalitate prevede că "procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului".