Înmormântarea primului club de jazz din România post-revoluţionară GALERIE FOTO
0Iniţiatorul primului club de jazz din România de după Revoluţie, muzicianul Puba Hromadka, a revenit într-o vacanţă, la Timişoara, unde a avut parte de un mare şoc.
Timişoara a încercat să fie oraşul premierelor şi după căderea comunismului din România. Una dintre ele a avut loc în 1991, când la podul din Piaţa Maria, a fost deschis primul club de jazz din era post-revoluţionară. Iniţiatorul ei a fost muzicianul bănăţean Puba Hromadka, care din 1977 trăieşte la Heidelberg, în Germania.
Revenit într-o vacanţă, Puba Hromadka a avut parte de un adevărat şoc.
El a asistat la demolarea localului şi zidirea piciorului Podului
Traian unde s-a născut clubul Pod 16, în urmă cu 23 de ani.
“Din întâmplare am trecut podul de la Maria. Erika, nevasta mea a
auzit nişte duduituri. Când mă uit în jos nu mi-a venit să cred. A fost
o mare tristeţe pentru mine. Parcă a murit cineva”, a mai spus Hromadka.
Puba Hromadka a coborât la piciorul podului, i-a rugat pe muncitori să
îl lase să mai intre pentru câteva clipe în fostul său club. A făcut
câteva poze pentru eternitate.
A fost o poveste...şi atât
O dată cu avântul schimbărilor din blocul comunist, Hromadka a visat la un club de jazz ca în occident, însă realităţile româneşti l-au readus rapid cu picioarele pe pământ. În 1991, muzicianul a
luat acel spaţiu, l-a transformat în club de jazz şi l-a lăsat în
administrare unui alt jazzman timişorean, Liviu Butoi.
“Pentru că eu locuiam în Germania, l-am lăsat pe Liviu Butoi să conducă clubul. Dar nici el nu a fost omul potrivit, dar asta pentru că nimeni nu l-a ajutat. Din contră. Unii au crezut că ne vom îmbogăţi. Cred că asta a fost şi este părerea primăriei despre o parte a clulturii, despre jazz. Am fost aşa de dezamăgit că un timp nici n-am mai ascultat jazz”, a declarat Puba Hromadka.
Bateristul Puba Hromadka este unul din pionierii jazzului românesc din anii 70. După Revoluţie a revenit doar în vacanţe, în România, având şi o casă la Brebu. De altfel, este unul din iniţiatorii Festivalului de Jazz de la poalele Semenicului, alăîturi de Paul Weiner, Gigi Tăuş şi Liviu Butoi. Primele ediţii s-au desfăşurat în underground, în şura casei de vacanţă a lui Puba Hromandka.
„Am spus mereu că am două statui în România. Una de nămol, la Pod
16, dar o spală apa şi nu se vede, şi una de paie la Gărâna, dar i-au
dat foc să nu se mai ştie de ea”, a spus Puba.
Mărirea şi decăderea clubului Pod 16
Nostalgicii îşi amintesc cu plăcere de vremurile în care în clubul de jazz Pod 16 putea să bea cel mai bun vin fiert din oraş. A fost un loc în care au cântat live numeroase formaţii.
„Perioada de glorie a apus la începutul anilor 2000. Au fost ani în care au avut loc concerte extraordinare. Au cântat acolo toţi marii muzicieni de jazz din România şi din diasporă, dar şi mulţi invitaţi din străinătate”, a spus Marius Giura, organizatorul Festivalului de Jazz de la Gărâna.
În anii 2000, clubul a avut mai mulţi proprietari care au încercat să schimbe destinaţia. A fost club de house, apoi rock, iar pe finalul anului trecut s-a încercat o revitalizare a jazzului, dar era deja prea târziu. Apoi, fostul club de jazz a fost luat în primire de zeci de aurolaci.
GALERIE FOTO
Noul Plan Urbanistic Zonal prevede ca toată faleza de pe malul Begăi să fie redată circulaţiei pietonale, astfel că în curând se va putea trece şi pe sub pod. Până atunci, primăria a zidit piciorul podului, pentru ca boschetarii să nu îşi mai poată face culcuş.
Citiţi şi:
Puba Hromadka: "Doar nu era să rămân eu când toată lumea încerca să fugă din România"
Primul club de jazz din România post-revoluţionară s-a transformat în hotel de lux pentru boschetari