Hotărârea Curţii Constituţionale care dă peste cap justiţia. Procuror: „Şi dacă fură un ou trebuie să îl trimiţi în judecată”

Curtea Constituţională a declarat, recent, neconstituţional un articol din Codul de Procedură Penală care le permitea procurorilor ca în cazul infracţiunilor mărunte să dispună renunţarea la urmărirea penală. Decizia Curţii Constituţionale va avea impact puternic asupra instanţelor care vor fi „bombardate” cu dosare de infracţiuni mărunte.

Intrarea în vigoare a noilor coduri Penal şi de Procedură Penală a adus o serie de noutăţi menite să simplifice actul de justiţie. O noutate absolută a reprezentat-o art. 318 din Codul de Procedură Penală, care le permitea procurorilor ca în cazul unor infracţiuni mărunte să renunţe la urmărirea penală şi să dispună anumite măsuri pentru reeducarea infractorului mărunt.

„În cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când, în raport cu conţinutul faptei, cu modul şi mijloacele de săvârşire, cu scopul urmărit şi cu împrejurările concrete de săvârşire, cu urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii, constată că nu există un interes public în urmărirea acesteia”, prevede primul alineat al articolului 318 din Codul de procedură penală.

Potrivit aceluiaşi articol, odată cu renunţarea la urmărirea penală, procurorul putea dispune şi o serie de măsuri:  „a) să înlăture consecinţele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia; b) să ceară public scuze persoanei vătămate; c) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă; d) să frecventeze un program de consiliere”.

Recent, Curtea Constituţională a declarat acest articol neconstituţional, ceea ce înseamnă că procurorii nu vor mai putea dispune renunţarea la urmărirea penală, având acum la dispoziţie doar două posibilităţi: declararea inculpatului nevinovat sau trimiterea în judecată. Spre exemplu, la Parcehtul de pe lângă Judecătoria Lugoj au fost soluţionate anul trecut peste 400 de dosare cu soluţia de renunţare la urmărirea penală. Odată cu declararea ca neconstituţional al art 318 din Codul de Procedură Penală, dosarele de acest gen vor fi trimise în judecată, ceea ce înseamnă că numai pe rolul Judecătoriei Lugoj vor fi sute de dosare noi care trebuie soluţionate de instanţă.

Potrivit prim-procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Lugoj, Dan Cristian Tătar, procurorii vor fi nevoiţi de acum să îi trimită în judecată de acum şi pe cei care au furat un ou, un suc sau un pachet de ţigări.

„Renunţarea la urmărire penală a fost cumva o înlocuire a soluţiei de scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei amenzi administrative. Pronunţându-se această soluţie în sensul că întregul articol 318 a fost declarat neconstituţional, procurorul nu mai poate pronunţa soluţia de renunţare la urmărire penală. Există doar două soluţii: vinovat sau nevinovat, clasare sau trimitere în judecată. În actuala situaţie ajungi să trimiţi în judecată şi pentru un ou furat sau o sticlă de suc. S-a înţeles greşit că această soluţie nu poată fi dată de procuror pentru că tocmai prin această soluţie se puteau impune inculpatului o serie de obligaţii: achitarea prejudiciului, muncă în folosul comunităţii. Noi am avut anul trecut 441 de soluţii de renunţare la urmărire penală. Aici nu poţi să spui că nu e vinovat. Imaginaţi-văde acum 441 de dosare cu care este sesizată instanţa de judecată”, a spus procurorul Dan Cristian Tătar.

Decizia prin care a fost declarată neconstituţionalitatea art. 318 din Codul de Procedură Penală a fost criticată şi de expertul în Drept Constituţional Gheorghe Iancu, fost Avocat al Poporului. „Mi se pare exagerată paza Constituţiei. Nu văd care este textul din Constituţie care ar fi încălcat în cazul în care procurorul ar renunţa la urmărirea penală în cazurile prevăzute de lege. Această prevedere este în legislaţia multor state civilizate. Sunt infracţiuni în care s-a exagerat dându-se pedepse de până la 7 ani. Lucrurile ar fi trebuit să fie mai studiate“, a declarat, pentru „Adevărul“,  Gheorghe Iancu, profesor de Drept Constituţional.