Gardul ridicat de Ungaria la graniţa cu Serbia face ca migranţii să forţeze frontiera cu România. Intenţia lor este să ajungă în Vest, tot pe la maghiari

De la începutul anului, peste 1.200 de migranţi au încercat să intre ilegal din Serbia în România. Majoritatea lor provin din Irak, Siria şi Pakistan.

Migranţii sunt tot mai vizibili pe străzile din Timişoara. Deşi nu deranjează pe nimeni, o mare parte din populaţie se arată iritată de prezenţa lor, cel puţin asta reiese pe comentariile de pe reţelele de socializare. Alţii sunt temători, nu lipsesc nici discursurile rasiste şi îndemnuri la ură.

Migranţii nu sunt interesaţi de România, îi liniştesc pe români cei de la Poliţia de Frontieră. După informaţiile lor, singurul ţel al migranţilor este să ajungă într-o ţară din Occident. Principalul lor necaz este gardul ridicat de Ungaria la frontiera cu Serbia. Gardul care securizează practic frontiera Schengen este de netrecut. Ungurii au făcut şi şosele de-a lungul gardurilor, pe unde armata patrulează non-stop. 

După ridicarea gardului de către Budapesta, ţara noastră a intrat pe ruta călăuzelor, care încearcă să îi treacă pe migranţi din Serbia în România. Asta pentru că nici prin Croaţia nu pot să intră în Uniunea Europeană. Se spune că acolo poliţia de frontieră este nemiloasă cu ei. Migranţii povestesc că frontieriştii croaţi pur şi simplu îi bat. 

„România este o ţară de tranzit pentru migranţi”

Aşadar, planul lor este simplu. Vor să ajungă în România, iar de aici încearcă să pătrundă tot în Ungaria, profitând că nu mai există gard, dar şi de faptul că Poliţia de Frontieră din România nu are suficient personal.  

„România este o ţară de tranzit pentru migranţi. Ei vor să ajungă din Serbia în Ungaria, doar că frontiera dintre cele două ţări este securizată. Este foarte greu de intrat şi prin Croaţia. Cele două ţări sunt blocate”, spune Iliuţă Cumpănaşu, comisar-şef la Poliţia de Frontieră Timişoara.

În cazul persoanelor depistate în timp ce încercau să intre ilegal în România din Serbia, migranţii sunt preluaţi de poliţiştii de frontieră, care încep cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trecere ilegală a frontierei de stat. 

Reconversie profesională pentru traficanţii de ţigări şi tutun 

De suferinţa acestor oameni profită din plin reţelele de traficanţi de persoane. Mulţi dintre ei sunt foşti traficanţi de ţigări şi alcool, care cunosc foarte bine zona de frontieră. De la începutul anului, Poliţia de Frontieră a depistat doar opt călăuze. În toate cazurile, poliţiştii de frontieră au întocmit dosare penale pentru săvârşiunea infracţiunii de trafic de migranţi. 

„Acum două zile, când am fost nevoiţi să folosim şi armele din dotare, a fost reţiut un traficant de migranţi. Este vorba de un cetăţean din Serbia, care a fost arestat 30 de zile. A fost prins şi cealaltă călăuză, un cetăţean egiptean. Şi el a fost reţiut pentru 30 de zile. Sunt reţele foarte bine puse la punct, în principal în Serbia. Ei încasează sume foarte mari de bani. Sunt grupuri infracţionale organizate. Fiecare are un cap, iar restul au atribuţii strict delimitate. De unde e şeful? Poate să fie şi de la noi şi de la ei. Multe călăuze sunt din rândul lor, ca să se poată înţelege între ei. Au fost şi ei pe aici, au văzut zona, au văzut cum stau lucrurile. Românii sunt folosiţi mai de grabă pentru transport. Aviz celor care transportă migranţi, ei riscă condamnarea la închisoare”, a mai declarat Iliuţă Cumpănaşu.

Conform comisarului-şef, o călăuză pretinde 2.000 de euro pentru patru persoane. 

Pot fi retrimişi în Serbia, dar vecinii nu vor să-i mai ia

Când prind migranţi, cei de la Poliţia de Frontieră Timişoara demarează imediat procedura de punere în aplicare a acordului de readmisie încheiat între Uniunea Europeană şi Serbia.

„Sunt trimise cereri de readmisie pentru migranţii intraţi ilegal. Până la soluţionarea cererilor, aceştia intră în custodia serviciului Judeţean pentru Imigrări Timiş în vederea dispunerii măsurilor prevăzute de legislaţia în vigoare. Ei pot fi trimşi înapoi, din ţara de unde au intrat în România, cu condiţia ca Sepublica Serbia să fie de acord cu această procedură de readmisie. În ultimul timp, însă, Serviciul de Emigrări din Serbia nu au trimis avize favorabile, chiar dacă ei sunt obligaţi să îi preia”, a mai spus Cumpănaşu.

Două treimi din dintre cei care intră în ţară solicită o formă de protecţie din partea României

În situaţia în care migranţii solicită o formă de protecţie din partea statului român, ei intră în procedura de azil şi sunt preluaţi de către cei de la Centrul Regional pentru Solicitanţi de Azil Timişoara, care îi transportă în centrele speciale de primire şi de cazare. Urmează o perioadă lungă în care solicitările acestora sunt analizate şi soluţionate conform legii. În acest timp, migranţii sunt liberi să circule unde doresc pe teritoriul României. 

Conform inspectorului-şef de la Poliţia de Frontieră, Iliuţă Cumpănaşu, două treimi dintre cei care intră în ţară solicită o formă de protecţie din partea României.

„Unii dintre ei profită de acest avantaj pentru a putea fi doar cazaţi. Dar nu în ideea de a rămâne aici, ci pentru a se putea organiza din nou de plecare. Să găsească contacte şi modalităţi de a trece frontiera cu Ungaria. Intenţia lor nu este de a opţine statutul de refugiat. Poate trece un an până se dau curs cererilor. În acest timp, ei beneficiază de un regim semideschis. Între ora 6 şi 22 se pot deplasa liber, unde doresc în România. La ora zece se face un apel”, a mai spus Cumpănaşu.

Nu toţi migranţii care pot fi văzuţi în Timişoara au trecut graniţa din Serbia. Unii dintre ei au venit din alte centre din ţară, de la Bucureşti şi Rădăuţi. Alţii au trecut frontiera dintre Bulgaria şi România. Cum nu sunt interesaţi să rămână în ţară, ei se îndreaptă spre vestul ţării, Timişoara fiind un punct central pentru ei. 
 

În acest moment, gradul de ocupare al centrelor de primire al migranţilor din România sunt ocupate la o capacitate de 90 la sută. 

Deficit de personal la Poliţia de Frontieră

Cei de la Poliţia de Frontieră recunosc că nu pot face faţă unui număr foarte mare de migranţi. Noroc că există o perioadă de relativă acalmie, pentru că cei 1.200 de migranţi care au forţat graniţa în acest an sunt doar o mică parte din val. În Serbia se află momentan între 7.000 şi 10.000 de migranţi, în timp ce în Turcia sunt aproximativ trei milioane. 
 

„Trebuie să ne întărim sistemul de supraveghere, pentru situaţia ar putea fi explozivă. Pe schema de funcţionare a Poliţiei de Frontieră Timişoara figurează un necesar de 2.500 de persoane. În realitate sunt ocupate 2.150 de locuri. Atunci când sa făcut schema nu exista încă problema migraţionistă. Ţările din jur şi-au securizat frontierele. Nu cred că e nevoie de garduri, e nevoie de supraveghere şi de personal. Facem ce putem cu ceea ce avem. suntem ajutaţi şi de cei de la Jandarmerie. Nu putem spune că putem să păzim toată graniţa, este imposibil”, a mai declarat Irinel Cumpănaşu.