FOTO VIDEO Sârbii din Timişoara au aprins „badnjakul“ în curtea bisericilor. Începe sărbătoarea Crăciunului după calendarul vechi
0Cea mai numeroasă comunitate de sârbi din România, care trăieşte în judeţul Timiş, sărbătoreşte Crăciunul după calendarul vechi.
Cea mai mare comunitate de sârbi din România, cea de la Timişoara, a ieşit luni seara la biserică. În Ajunul Crăciunului după calendarul vechi, în curtea celor trei biserici sârbeşti din oraş, din Cetate (Catedrala Ortodoxă Sârbă), Fabric şi Mehala, s-a aprins “badnjakul”, stejarul a cărui scântei semnifică bogăţia pentru noul an. Este una din importantele tradiţii ale sârbilor în preziua sărbătorii Crăciunului.
La biserica din Mehala, construită între anii 1786-1793, pe când actualul cartier al Timişoarei era un sat (de abia în 1910 s-a lipit de oraş), credincioşii au asistat la liturghia de seară. Au urmat colinzile copiilor de la Liceul Teoretic “Dositei Obradovici” cât şi cântece şi poezii recitate chiar şi de copii de la grădiniţă.
Apoi, cu toţii, în frunte cu preoţii, au ieşit în curtea lăcaşului de cult pentru aprinderea focului. Copiii au aruncat cu boabe de grau spre “badjnakul” aflat în flăcări.
“Aşa cum este obiceiul din străbuni, noi sărbătorim pe rit vechi. Tradiţia de Ajun este badnjakul, care simbolizează vieţa, iar focul este purgatorial prin care trece orice om. Prima zi de Crăciun, pentru că este bucuria naşterii Domnului, este exact ca la ortodocşi români, este o sărbătoare a familiei.
La noi, în seara asta se mănâncă pe jos. Sunt anumite mâncăruri tradiţionale cum ar fi un fel de fasole, iar toată casa este presărată cu paie. Avem o prăjitură specifică numită cesniţa. În seara astra se merge la colindat”, a declarat Ognean Crîstici, preşedintele Uniunii Sârbilor din România, care a ales praznicul de la biserica din Mehala.
Sărbătoarea a cuprins toate cele 55 de biserici şi mănăstiri sârbeşti din România, unde au avut loc slujbe urmate de tradiţionalul foc al badnjnakului.
În prima zi de Crăciun, primul om care intră în casă trebuie să fie un tânăr. Acesta se numeşte polozainik şi trebuie să primească daruri. Tot un obicei este şi ascuderea unui ban în pâinea care s-a copt în casă. Cine găseşte banul are noroc tot anul. Sârbii îşi urează de Crăciun "Sretan Bozic!"
“Timişoara, cel mai mare sat sârbesc”
În România trăiesc în jur de 24.000 de sârbi, dintre care 10.000 în judetul Timis.
“Noi spunem că cel mai mare sat sârbesc este Timişoara. După ultimul recensământ sunt aproape 6.000 de sârbi care locuiesc în Timişoara. În judeţ sunt cam 10.000, în Caras-Severin, Mehedinţi şi Arad mai sunt cam 8.000 de sârbi. Comunităţile mai mari din judeţul nostru sunt la Diniaş, Sânpetru Mare, Variaş, Gelu, dar sunt din ce în ce mai depopulate de sârbi. Din păcate se stinge încet populaţia sârbă”, a mai spus Ognean Crîstici.
Alături de sârbi, sărbatoresc Crăciunul după calendarul Iulian, şi etnicii ucrainieni, lipovenii ruşi şi armenii din Banat.
Citiţi şi:
FOTO Vicariatul Sârbesc se dezvăluie timişorenilor după aproape trei ani
Ambiţia sârbilor, noua autostradă: Belgrad-Panciova-Vârşeţ-Timişoara
Emilijan Josimovici, bănăţeanul care a reconstruit capitala Serbiei, Belgrad