FOTO Timişoara în avangarda ţării. Şcoala pentru surdo-muţi din oraş funcţionează din anul 1885
0Şcoala particulară de surdo-muţi s-a deschis în Timişoara în 1 octombrie 1885, de către profesorul Karoly Schaffer.
Timişoara este cunoscut ca un oraş de avangardă. Un domeniu în care acesta s-a remarcat a fost învăţământul special, apărut la sfârşitul secolului al XIX-lea. Actualul Liceu Tehnologic „Gheorghe Atanasiu”, de pe strada Gheorghe Doja, este continuatoarea Şcolii Particulare de Surdo-muţi, înfiinţată la 1 octombrie 1885 de Karoly Schaffer.
Şcoala şi-a deschis porţile în 1 octombrie 1885, iniţial în clădirea şcolii elementare din Iosefin, sub conducerea lui Karoly Schaffer, având 12 elevi înscrişi.
„Reîntorcându-se la Timişoara după o boală îndelungată la Viena, ocupă un post în învăţământul primar. Primul surdo-mut, pe care l-a instruit în mod particular dascălul Schaffer a fost Mauritius Steiner, în vârstă de şapte ani. La examenul demonstrativ dat de învăţătorul Schaffer, iau parte mai multe autorităţi, care rămân adânc impresionate de metoda pedagogică întrebuinţată”, a povestit Nicolae Ilieşiu, în „Timişoara –Monografie istorică”.
Primul elev român a fost Vasile Bireescu, fiul preotului ortodox Nicolae. A absolvit patru clase de învăţământ special, cu nota excepţional, în anul 1885-1888.
Şcoala de pe strada Gh.Doja în 1899
La şcoala aflată în capătul cartierului Iosefin, elevii mergeau cu tramvaiul cu cai, gratuit.
„Şcoala de surdo-muţi obţine în 3 noiembrie 1886 caracterul de şcoală publică orăşenească, cu o subvenţie anuală de 500 de florini. În fosta Ungarie, Timişoara e al doilea oraş, care avea o astfel de şcoală. Directorul şcolii a fost Schaffer de la înfiinţare până la anul 1906”, a mai scris Ilieşiu.
Schaffer era redactorul Comunicatelor Oficiale ale Asociaţiei Învăţătorilor din Ungaria de Sud, respectiv al Foilor Învăţământului din Ungaria de Sud.
Şcoala pentru surdo-muţi în 1899
Clădire impozantă proiectată de Lipot Loffler
La 2 septembrie 1897 se inaugurează actuala clădire, construită de primărie special pentru Institutul de surdomuţi. Clădirea a fost construită în perioada 1894-1897 după proiectul lui Lipot Loffler. Impozanta clădire a putut fi construită cu sprijinul moştenirii lăsate de episcopul Sandor Bonnaz. A fost înălţată cu un etaj în perioada 1900-1901, se construiesc două noi aripi, clădirea cantinei şi a internatului.
La 22 aprilie 1909 se dă în folosinţă sala de sport şi etajul internatului. La 1 aprilie1930 devine director al şcolii Gheorghe Atanasiu.
Între 1931-1938 se înfiinţează Laboratorul de cercetări medicale, acustice, fonice, psihologice, pedagogice, didactice, metodice şi sociale.
În 1914, şcoala e rechiziţionată pentru armată, iar cinci profesori au fost mobilizaţi. Aşa se face că anul şcolar 1914-1915 a fost îngheţat. În 1915, şcoala se mută în casa particular care îi aparţinea lui Rudolf Menczer, pe strada Odobescu nr.2. Şcoala revine în clădirea de pe strada Doja în 1916.
Şcoala în 1913
În 1942, şcoala avea 130 de elevi, funcţionând cu şapte clase de învăţământ special, trei clase de învăţământ dpecial pentru ucenici surdo-muţi, trei ateliere: croitorie pentru dame, croitorie pentru domni şi cizmărie.
Din 1 septembrie 1951 funcţionează sub denumirea de Şcoala Profesională Specială nr.2 până în 2004 când se transformă în Şcoala de Arte şi Meserii , “Gheorghe Atanasiu”, iar la momentul actual să aibă denumirea de Liceul Tehnologic Special “Gheorghe Atanasiu”.
Citiţi şi: