FOTO Refacerea Porţii Vienei, o idee care ar putea prinde contur. “O să fie una dintre cele mai reprezentative etichete ale Timişoarei”

Cetatea Timişoarei, construită de austrieci în perioada 1732-1765, avea trei intrări. Poarta Vienei, din direcţia capitalei imperiului, poarta Petrovaradinului, era cea mai importantă.

Arhitectul Valentin Luca a lansat o propunere ineteresantă cu privire la fosta poartă a Vienei, cea mai importantă intrare în Cetatea Timişoarei, care s-a aflat în interiorul actualului sens giratoriu Mărăşti. Autorul cărţii “Cetatea Timişoarei de azi” - care a avut ca teză de doctorat primul Tratat de Arhitectură Militară Bastionară din România, susţine că poarta ar trebui reconstruită în sensul-giratoru. 

„Ideea nu e nouă, a fost o propunere făcută de arhitectul Mihai Opriş încă din anii ’70, când lucra la Iprotim. Soluţia nu solicită modificări urbanistice, se poate face uşor în sensul-giratoriu, nu deranjează circulaţia. Şi cred că ar arăta foarte bine. Reconstrucţia porţii ar fi relativ uşoară având în vedere că se poate executa aşa cum a fost ea, orginială, din elemente prefabricate şi montate la faţa locului. Şantierul se poate prelungii maxim trei-patru zile. Le aduci la faţa locului, le montezi noaptea, cu macaraua, nu este nevoie să opreşti traficul auto, nu încurci pe nimeni. Fundaţiile de la poartă se află în interiorul sensului-giratoriu. Nu a scos nimeni fundaţiile din pământ, aşa că se poate monta poarta direct pe ele”, a declatrat Valentin Luca.

“E frumoasă ideea, ar merita să se refacă poarta Vienei”
 

Istoricul Ioan Haţegan este încântat de idea refacerii porţii în sensul giratoriu.

“E frumoasă ideea, ar merita să se refacă poarta Vienei. Nu va deranja circulaţia, pentru că este în sens. Există fotografii înainte de demolare, există proiecte, se poate reface relativ simplu. În câteva oraşe am văzut aşa ceva. Există la Budapesta, există la Viena, la Praga, dar şi în multe oraşe din Germania. Important este că a venit cineva cu ideea, să ne ajute Dumnezeu să găsim oameni care să aprobe, oameni care refacă planurile şi constructorul”, a spus Ioan Haţegan.

“Ideea este absolut de salutat şi de susţinut. Oraşul duce lipsă de vestigii despre propriul trecut. Poarta Vienei trebuie să fie puse în valoare, e unul din vestigiile de prestigiu al oraşului. Vorbeşte despre un trecut glorios, despre relaţia cu capitala Imperiului. Locul este foarte bun în sens. Nu deranjează pe nimeni, aşa cum nu deranjează nici Arcul de Triumf din Bucureşti. Sunt nenumărate oraşe europene unde au fost refăcute asemenea porţi istorice. Iată că această poartă, pusă în valoare, ne menţine într-o lume europeană”, a declarat scriitorul şi profesorul Daniel Vighi, preşedintele Asociaţiei Ariergarda.

“E suficint să se facă doar structura cu arcadă”

O parte din elementele ornamentale, decoraţiuni şi cele două armuri care se aflau pe cele două laturi ale porţii, se află la castelul Huniazilor.

“Ideea este foarte bună, merită ca poarta Vienei să fie refăcută pe locul în care a fost cândva. Nu încurcă pe nimeni şi ar artăta foarte bine. E suficint să se facă doar structura cu arcadă. În multe oraşe s-au făcut asemenea lucruri. La Szeged au reconstruit un întreg bastion, de la zero. Nu ştiu câţi dintre timişorenii de azi ştiu că a existat cândva o cetate. La Muzeul Banatului se află cele două elemente de blazon, din bronz, care au fost pe poarta Vienei. Ele au trecut deja prin două restaurări, prima în timpul comunismului. Mai avem şi anumite piese de decor. Nu ar arăta rău dacă s-au pune acolo şi replica unui tun, aşa cum se vede în vechile fotografii. Am trecut recent prin Drobeta Turnu Severin şi am văzut acea replică al poldului lui Apolodor, făcută într-un sens-giratoriu. Arată foarte bine. Sunt convins că dacă se va reface poarta Vienei o să fie una dintre cele mai importante şi reprezentative etichete ale Timişoarei”, a spus muzeograful Dan Ciobotariu.  

Podul din sensul giratoriu din oraşul Drobeta Turnu Severin FOTO Mapio.net
 

 “Trebuie să văd o simulare, să putem aprecia cât de mult distrage atenţia”

Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a rămas surprins de propunerea de refacere a porţii Vienei, şi la prima vedere crede că sensul-giratoriu nu ar fi cel mai potrivit loc.

“Ca principiu, aşa la prima impresie, fără să fiu documentat pe această temă, ideea merită luată în considerare. Nu ştiu dacă locaţia cea mai bună este în sensul-giratoriu. Când e vorba de sensurile-giratorii trebuie să fim precauţi, pentru că orice lucru care distrage atenţia poate conduce la accidente. Dar e foarte aproape Parcul Botanic unde e suficient loc şi cred că am putea să reconstituim această poartă. Dar nu exclud nici varianta originală, trebuie să văd o simulare, să putem aprecia cât de mult distrage atenţia”, a declarat Nicolae Robu.

Cetatea Timişoarei, construită de austrieci în perioada 1732-1765, avea trei intrări. Poarta Vienei, din direcţia capitalei imperiului, în faţa Cazarmei Vienei (sau Cazarma U, cum mai este cunoscută), poarta Petrovaradinului, din direcţia Belgrad – aflata candva în faţa clădirii Operei, şi poarta Transilvaniei, dinspre Ardeal – care era în dreptul hotelului Continental. Defortificarea Timişoarei a început la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. 

Lucrările de descărcare arheologică din sens-giratoriu, care va fi lărgit la trei benzi, a oferit ocazia istoricilor şi arheologilor să caute locul exact în care s-a aflat poarta Vienei. Aceştia au

 dat de fundaţia porţii, de treptele de la intrarea în cetate, cât şi de încăperea soldaţilor care păzeau poarta.

Poartă la Rimini

Poartă Milano

Citiţi şi:

FOTO Descoperire arheologică în Timişoara: analiza locului unde s-a aflat Poarta Vienei, cea mai importantă intrare în cetate