FOTO Premieră pentru România. Ciobănescul Mioritic şi Ciobănescul Carpatin, recunoscuţi la nivel internaţional

Câinii Ciobănesc Mioritic şi Ciobănesc Carpatin vor fi primele rase din România care vor fi omologate la nivel internaţional. Ciobănescul de Bucovina şi Ciobănescul Corb mai au de aşteptat.

După mulţi ani de luptă a crescătoriilor de Ciobănesc Mioritic şi Ciobănesc Carpatin, care au cuprins de de la studii de genetică, diplomaţie, până la participări la concursuri şi expoziţii, ţara noastră se află în faţa unei premiere. Cele două rase de câini româneşti urmează să fie omologate definitiv. Ele se află într-un provizorat, de zece ani, pe listele Federaţiei Chinologice Internaţionale (FCI).

Alte două rase româneşti vor mai avea de aşteptat. Este vorba de Ciobănescul de Bucovina, care are cinci ani de provizorat pe plan internaţional, în timp ce Ciobănescul Corb este recunoscut doar la nivel naţional.
 

“Până acum am fost recunoscuţi provizoriu de Federaţia Internaţională. Aceste provizorate se dau pe zece ani. Aşadar, anul acesta expiră provizoratul pentru Ciobănescul Mioritic şi Ciobănescul Carpatin. Vestea bună este că vor fi recunoscute definitiv de cel mai important organism pe mondial. 

În ceea ce priveşte Ciobănescu de Bucovina, mai trebuie să aşteptăm încă cinci ani, apoi vom mai vedea. Ciobănescul Corb este recunoscut doar la nivel naţional, nu a intrat pe lista provizoratului internaţional. Pentru acesta se mai lucrează la documentaţie”, a declarat reputatul arbitru internaţional Petre Munteanu, care face parte din comisia de omologare a raselor naţionale.

Comitetul General al FCI a aprobat şi recunoscut provizoriu cele două rase, în 2005, la Buenos Aires. Asta după ce în 2004 a fost respinsă recunoasterea Ciobăneştilor Românesti ca rase distincte de către Comitetul General. Există discuţii vaste despre dosarele Ciobănescului Balcanic, ciobăneşti asemănători putând fi găsiţi în Polonia şi Rusia.

Penultimul hop de la Timişoara

Omologarea oficială a celor două rase de ciobăneşti, Mioritic şi Carpatin, va avea loc în luna iunie, la Milano. Pentru a ajunge însă în Italia, în acest week-end, a avut loc la Timişoara, un ultim hop. Doi reprezentanţi ai Federaţiei Internaţionale Chinologice, din Ungaria şi Franţa, au venit la Expoziţia chinologică din capitala Banatului, să dea undă verde pentru participarea la evenimentul de la Milano. 

Cei mai importanţi crescători de ciobăneşti au venit la Timişoara, cu cele mai reuşite animale, pentru a “lua ochii” străinilor şi a demonstra ce comoară are ţara noastră. 

“Este o premieră pentru România. Niciodată nu am avut o rasă de câine recunoscută definitiv la nivel mondial. Puteam să participăm la concursuri internaţionale, numai că nu puteam câştiga titluri CACIB (Certificate de Aptitudine în Campionat Internaţional de Frumuseţe). Pentru a primi titlul de Campion Internaţional de Frumuseţe, câinele trebuie să fi obţinut patru titluri CACIB în trei ţări diferite, de la trei arbitri diferiţi într-un an”, a explicat Munteanu.

În România, există în jur de 3.000 de Ciobăneşti Mioritici şi cam tot atâţia Carpatini, cu pedigree (cu acte care atestă că animalul este “rasă pură” şi că are o genealogie care atestă din ce familie provine).

Studii genetice pentru ciobăneştii româneşti

Din peste 400 de rase recunoscute la nivel mondial doar 150 au studiul genetic făcut, iar Comisia Ştiinţifică a Federaţiei Chinologice Internaţionale a propus ca omologarea raselor să nu se mai facă fără acest studiu genetic pe viitor. Astfel, ciobăneştii româneşti au trecut şi peste aceste teste de ADN, studiul fiind în dosarul de omologare.

Ciobăneştii româneşti sunt câini puternici, cu gabarit mare, parteneri de veacuri ai ciobanilor din Munţii Carpaţi. Principala lor misiune a fost şi este de a păzi şi a proteja turmele şi avutul stăpânului de prădători, animale sălbatice sau hoţi.

„În timpul migraţiei triburilor celtice, aceştia au fost însoţiţi de câini asemănători mioriticului. De asemenea, câini ce au caracteristicile mioriticilor au fost aduşi de tătari în nordul Mării negre, în jurul Mării Caspice, unde au fost hanatele tătăreşti. De acolo s-au răspândit şi spre Moldova. În acest moment al evoliţiei rasei, mioriticul este o rasă maturală. Chinologia, când se discută despre rase, nu poate fi separată de etnologie”, a spus Petru Muntean.

Cealaltă rasă, Ciobănesc Carpatin, este un câine de zonă alpină selecţionat dintr-o rasă endemică existentă în spaţiul Carpato-Danubian. „Acest câine are o populaţie mai numeroasă în zona munţilor Calimani şi Rodnei precum şi în zonele adiacente: Bistriţa-Năsăud, Neamţ, Mureş, Valea Dornei, Valea Bistriţei”, a spus George Bălan, preşedintele comisie de Ciobăneşti Carpatini. 

Institutul Naţional Zootehnic (INZ) şi-a înscris în programul său, începând cu anul 1931, crearea câinelui naţional românesc. INZ a ajuns la concluzia că cel mai reprezentativ tip de câine ciobănesc românesc este derivat din ramura de câini preistorici denumită „Canis matris optimae” despre care se precizează că a trăit prin epoca bronzului şi este considerat strămoş al tuturor câinilor ciobăneşti actuali. 

Atenţie, câne rău!

Ionuţ Ungheară a venit la Timişoara, de la Buşteni, judeţul Prahova, cu 11 câini. Unul dintre ei, „Elan”, în vârstă de un ani şi două luni, a fost decalarat „Cel mai frumos mascul”.

„Pentru mine e cea mai frumoasă rasă. Ce face el? Mănâncă, doarme şi păzeşte! Deşi sunt mari ei sunt foarte blânzi. Şi deşi unii ar crede că mănâcă mult, nu e deloc aşa. Nu sunt deloc sensibli, nici la frig, niic la cald. E adevărat că are nevoie de spaţiu. Au însă un simţ dezvoltat al proprietăţii. Nu e recomandat să intre cineva în curtea păzită de el. Vă pot spune din experienţă, pentru că au încercat unii la noi”, a declarat Ionuţ Ungheară, crescător de Ciobănesc Mioritic.

Omologarea rasei pe plan internaţional îl va face pe crescătorul ploieştean să participe la mai multe concursuri peste hotare. „La noi în ţară nu schimbă nimic această recunoaştere. Însă la concursurile internaţionale va fi altceva. Am fost o singură dată afară, la Brno, în Cehia. Însă noi nu puteam câştiga titluri de Frumuseţe, neavând rasa omologată de federaţia internaţională. Şi străinilor le place această rasă, e spectaculoasă”, a explicat Ionuţ Ungheară. 

Ciobănescu e la modă

Ciobăneştii româneşti sunt din ce în ce mai apreciaţi şi de oamenii care trăiesc în mediul urban şi rural, fiind crescuţi pentru pază, sau chiar ca animale de companie, datorită temperamentului echilibrat şi devotamentul arătat stăpânilor. 
 

Costi Barbu a prezentat-o la Timişoara pe „Bianca”, o femelă de Ciobănesc Mioritic de un an şi jumătate. „L-am luat pentru că mi-a plăcut acestă rasă. Nici nu am mai avut alţi câini înainte. Al doilea motiv pentru care am ale ciobănescul este paza. Sunt foarte buni câini de pază. Este şi un câine care nu este pretenţios. Deşi este mare, nu mănâncă atât de mult. Eu cheltuiesc pe lună, pentru mâncare, 200 de lei”, a declarat Costi Barbu.