FOTO Marko Bela a venit la Timişoara, la dezvelirea plăcii comemorative în cinstea unui celebru arhitect, poet şi politician
0Senatorul UDMR a participat, în calitate de preşedinte al Fundaţiei ”Kós Károly Akadémia”, la dezvelirea plăcii în amintirea arhitectului şi politicanului care s-a născut la Timişoara
Placa comemorativă Kós Károly a fost montată, pe una dintre pereţii din interiorul Bisericii Evanghelice Lutherane din Timişoara. La eveniment, pe lângă senatorul Marko Bela, au mai fost prezenţi preşedintele UDMR Timiş, Halasz ferenc, cât şi deputatul Molnar Zsolt.
Evenimentul are loc în anul în care se sărbătoresc 130 de ani de la naşterea lui Kós Károly. Acesta s-a născut la Timişoara în 16 decembrie 1883. A fost a fost un arhitect, scriitor, grafician, etnograf şi politician din Austro-Ungaria şi România.
A studiat iniţial ingineria, dar mai târziu s-a îndreptat spre arhitectură. Încă din timpul studiilor a manifestat un puternic interes pentru arhitectura tradiţională ţărănească: în acest scop a întreprins diverse călătorii în Ţinutul Secuiesc şi zona cu folclor de tip “Kalotaszeg” (pe cursul râului Călata şi în jurul localităţii Rimetea, judeţul Alba).
În 1914, la începul Primului Razboi Mondial, Kós s-a mutat la Stana (judeţul Sălaj) unde şi-a construit o casă numită “Varjúvár”, într-un stil unic.
Anul următor a fost încorporat în armată dar la scurt timp a fost eliberat la cererea Ministerului Culturii.
Între 1917 şi 1918 a fost trimis într-o călătorie de studii la Istanbul. În 1918 i s-a oferit postul de profesor la Facultatea de Arte din Budapesta, însă a refuzat, dorind să se întoarcă în Transilvania. A trăit din comisioane.
Kós îşi începe cariera politică şi împreună cu Lajos Albrecht şi alţii, fondează în 1921 Partidul Popular Transilvănean (ulterior devenit Partidul Popular Ungar). A mai contribuit ca editor şi grafician la ziarul politic ilustrat "Vasárnap". În 1924, împreună cu câţiva prieteni, fondează editura "Breasla artistică transilvăneană". Din 1931 este editor la o altă publicaţie şi conducătorul unei asociaţii de artişti maghiari din România.
În 1944 casa lui Kós din Stana a fost jefuită, iar arhitectul s-a refugiat la Cluj, unde s-a alăturat familiei. Aici devine director al Asociaţiei Economice Ungaro-Transilvănene.
Ca politician a fost preşedintele Uniunii Populare Maghiare şi mai apoi membru în Parlamentul României între 1946-1948.
Kós a predat la Facultatea de Agricultură din Cluj până în 1953, unde a ocupat şi postul de decan în anul universitar 1945-1946. A murit pe 25 august 1977 la Cluj.
Kós Károly mai are o placă comemorativă la Timişoara, care se află instalată în curtea interioară a casei în care s-a născut, de pe bulevardul Gen. Ion Dragalina
Printre clădirile proiectate de Kós se află Muzeul Naţional Secuiesc de la Sfântu Gheorghe (1911-1913), clădire inspirată din arhitectura medievală transilvăneană, Biserica cu Cocoş din Cluj (1913-1914), Casa doctor Samu Csulak, Sfântu Gheorghe (1924), Biserica Greco-Catolică din Feiurdeni (1927), Gimnaziul calvin de fete, Sfântu Gheorghe (1927-1928), arhitectură medievală ardelenească (bisericile fortificate săseşti), Şcoala primară reformată, Sfântu Gheorghe (1929-1930), Colegiul Agricol din Târgu Mureş sau Clădirea întreprinderilor comunale din Târgu Mureş (1903).
Citiţi şi:
FOTO Splendidă iluminare arhitecturală a Bisericii Millennium din Timişoara