FOTO Cum arăta Lugojul când se afla în Ungaria. Sute de imagini inedite cu oraşul de pe Timiş înainte de 1920

Colecţia de aproximativ 500 de cărţi poştale care i-au aparţinut inginerului Anton Tomin sunt disponibile pe siteul timişorean banattera.eu, cea mai mare enciclopedie virtuală a Banatului.

Colecţia impresionantă de ilustrate cu Lugojul de epocă au aparţinut inginerului Anton Tomin şi conţine aproximativ 500 de cărţi poştale. Ineditele fotografii pot fi găsite pe portalul www.banattera.eu, cea mai complexă enciclopedie virtuală a Banatului, pusă la cale de Duşan Baiski.

Proiectul a fost devoltat în 2006, fiind disponibil în opt limbi, cele mai dezvoltate sectoare lingvistice fiind: român, maghiar, german, sârb.

“Am lansat pe Banaterra un site dedicat colecţiei de cărţi poştale ale inginerului Anton Tomin din Lugoj, care va conţine în final 500 de cărţi poştale ilustrate cu Lugojul, pe diverse subiecte şi versiuni, dar şi câteva fotografii. Deocamdată mă preocupă Lugojul, dar pe urmă vor urma probabil şi alte aşezări din Banatul istoric şi care aparţin aceleiaşi colecţii”, a declarat Duşan Baiski.

Cărţile poştale ale lui Anton Tomin arată Lugojul la sfârşitul secolului XIX-lea şi începutul secoului al XX-lea, când oraşul de pe Timiş făcea parte din Ungaria. Colecţia lui Tomin cuprinde însă şi ilustrate din perioada interbelică, după unirea Banatului cu România.

În 1910, Lugojul era un oraş multicultural şi multiconfesional. Avea 19.818 de locuitori. Dintre aceştia, se declarau 6.875 maghiari (34,69%), 6.227 români (31,42%), 6.151 germani (31,03%), 221 sârbi (1,14%) şi 127 slovaci (0,64%). 9.279 erau romano-catolici, 5.413 ortodocşi, 1.878 mozaici, 1.414 reformaţi, 1.235 greco-catolici şi 553 evanghelici.

Colecţia regretatului inginer Anton Tomin este împărţită în mai multe subcapitole: compoziţii, curiozităţi, diverse, educaţie, fotografii, timp liber, străzi şi pieţe, lăcaşe de cult, poduri peste Timiş, unităţi medicale şi vederi generale.

Citeşte şi:

FOTO Cum a salvat bulibaşa ţiganilor din Lugoj casa primului „Dracula” de la Hollywood
 

Povestea webcam-urilor din Timişoara: “Noi doar promovăm live imaginea oraşului în lume”
 

Cea mai mare enciclopedie bănăţeană virtuală aşteaptă salvarea de la... bănăţenii adevăraţi

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.