EXCLUSIV WEB Cum se făcea turism la 1900. Imagini spectaculoase dintr-o superbă staţiune turistică din Banat
0Ştaierul a fost de-a lungul anilor un renumit sat de nemţi din judeţul Caraş-Severin. Astăzi, germanii sunt o amintire, la fel cum este şi staţiunea turistică din apropiere, Sommerfrische, în urma căreia au rămas doar amintirile.
Cristian Mosoroceanu este un localnic pasionat de istoria Ştaierului, iar de-a lungul anilor a adunat „tone” de documente, hărţi şi fotografii despre trecutul zonei. Cercetarea istoricului arată că aici a existat o superbă staţiune care astăzi este făcută una cu pământul. Datele existente la ora actuală arată că staţiunea turistică Sommerfrische a fost înfiinţată la sfârşitul secolului XIX, după ce industria din zona Reşiţei s-a dezvoltat puternic, iar muncitori veniţi din toată Europa aveau nevoie de relaxare.
Distracţie pe cinste
Staţiunea a cunoscut o dezvoltare rapidă, iar datele adunate de Cristian Mosoroceanu arată că turismul era făcut ca la carte. Potrivit istoricului, zona era promovată prin afişe publicitare, turiştii veniţi până la Anina cu trenul aveau asigurat transportul cu căruţa până în staţiune, se organizau trasee turistice în natură, dar şi la minele din apropiere de unde se puteau cumpăra suveniruri. „În parcul staţiunii, un taraf ţigănesc cânta 5 ore pe zi, se organizau baluri şi tombole, erau organizate frecvent concerte, oaspeţii aveau la dispoziţie terenuri de tenis şi „lawn tenis”. În restaurantul cu terasă, în parc sau pe scenă mai cântau diferite formaţii de jazz, orchestre ale reuniunilor locale, fanfara minerilor. De asemenea, sâmbetele şi duminicile erau foarte bine organizate, mai ales din punct de vedere artistic, fiind invitaţi cântăreţi şi cântăreţe celebre ale acelor vremuri şi dansatoare”, povesteşte Cristian Mosoroceanu.
Meniuri sofisticate, dar accesibile
Istoricul mai arată că turiştii aveau la dispoziţie şi echipamente de schi sau săniuş, dar şi un patinoar. De asemenea, staţiunea avea o bibliotecă şi o sală de lectură, iar turiştii veniţi pentru tratament aveau la dispoziţie băi totale sau parţiale, masaje, cure „KNEIPP” şi împachetări, băi cu sare, băi cu brad, băi cu bioxid de carbon, terapia mersului desculţ prin iarba cu rouă din parcul staţiunii. Meniurile puse la dispoziţie de restaurante erau sofisticate, dar preţurile erau accesibile.„Se poate afirma că meniurile sunt la nivelul celor mai pretenţioase restaurante din Viena şi Budapesta, iar vinurile şi celelalte băuturi sunt achiziţionate de la producători faimoşi, garantându-se calitatea şi puritatea lor. O atenţie deosebită se acorda calităţii mâncărurilor şi băuturilor, şi, nu în ultimul rând, curăţeniei şi igienei. Zilnic erau la dispoziţia clienţilor 16 meniuri fixe şi, în afara acestora, exista posibilitatea de a comanda aproape orice din bucătăria ungurească, austriacă, germană, franţuzească, sârbească”, a mai arătat Cristian Mosoroceanu.
Astăzi, staţiunea este făcută una cu pământul, rămânând din celebra staţiune Sommerfrische doar o amintire.
Urmăreşte timisoara.adevarul.ro pentru a vedea cum arată astăzi zona, dar şi când a început declinul staţiunii