EXCLUSIV Prietenul lui Tokes Laszlo: "S-a dorit ca Ceaușescu să fie plecat în Iran, iar la întoarcerea în ţară, pe aeroport, să nu mai fie aşteptat de nimeni"
0Medicul stomatolog Iosif Kabai a devenit actor în rolul secundar al Revoluţiei române. Acesta a fost vecin și prieten bun cu Tokes Laszlo, alături de care a trăit primele momente ale Revoluției de la Timișoara.
Kilometrul zero al Revoluţiei din 1989 este Piaţa Maria din Timişoara. Mai exact biserica reformată şi, totodată, casa pastorului Tokes Laszlo. Aici s-a aprins flacăra care a dus la căderea regimului comunist din România. Iosif Kabai locuieşte şi acum în clădirea care a devenit un simbol al oraşului. A fost vecin şi preieten bun cu Tokes şi a devenit, cu sau fără voie, un actor secundar în „filmul“ Revoluţiei de acum 22 de ani.
„Totul a început cu sentinţa de evacuare a lui Tokes. Duminică, pe 10 decembrie, am participat şi eu la slujba în care pastorul i-a chemat pe enoriaşi să vină vineri, 15 decembrie, în faţa bisericii să vadă cum este evacuat“, îşi începe povestea Kabai.
După slujbă, surpriză! Tokes a fost chemat la Comitetul Judeţean, de către responsabilul de la Departamentul Culte, care l-a rugat să îşi anunţe enoriaşii că se schimbă data evacuării, urmând ca aceasta să aibe loc luni, 18 decembrie. Era însă prea târziu, pentru că slujbele se ţin doar duminica. Acest aspect îl face pe Iosif Kabai să creadă că se pregătea ceva la un nivel mai înalt.
„Se dorea evacuarea lui Tokes după plecarea lui Ceauşescu în Iran, care era programată pe 17 decembrie. Unii au dorit ca dictatorul să fie plecat, iar la întoarcerea în ţară, pe aeroport, să nu mai fie aşteptat de nimeni. Dacă nu ieşea treaba, vina putea fi dată pe unguri, fără probleme. Planurile lor a fost dat peste cap“, a spus Iosif Kabai.
GALERIE FOTO
Intervenţia Miliţiei şi a Securităţii
Enoriaşii maghiari s-au strâns în faţa bisericii, iar zona a fost rapid ocupată şi de securiştii în civil. Unii au rămas și peste noapte acolo. Pe 16 decembrie, s-au adunat în Piaţa Maria şi credincioşii de la Biserica Baptistă, alături de alţi cetăţeni timişoreni, numărul celor prezenţi fiind de peste 400 de persoane. „Era o stare de frică şi nelinişte. Şi, totuşi, de responsabilitate. Pe 16 erau deja foarte multă lume. Se cânta afară «Deşteaptă-te române». A venit şi primarul Petru Moţ, care s-a adresat oamenilor de la geam. Manivestanții au și vandalizat mașina acestuia. În noaptea aceea, l-au evacuat brutal pe Tokes şi pe soţia acestuia, care era însărcinată“, a mai declarat Kabai.
Înainte să fie luat cu forţa, Laszlo Tokes a reuşit să îi dea lui Kabai o plasă în care, pe lângă documente, era şi un jurnal ţinut de pastor. „Mi-a spus că, dacă i se întâmplă ceva, eu am dovada că el este nevinovat. Era o presiune imensă pe mine. Am încercat să ascund totul în pod, m-am gândit chiar să distrug aceste dovezi. Până la urmă au fost înapoiate pastorului după Revoluție, care a scris o carte numită <Asediul Timișoarei>“, a adăugat Iosif Kaba.
GALERIE FOTO
Grupurile de manifestanţi au fost dispersate de scutieri, securişti, armată, s-au făcut primele arestări. Mulțmea a plecat în Complexul Studențesc să scoată tinerii în stradă, dar și pe ceilalți timișoreni de pe traseu. Pe 17 decembrie 1989, armata a intervenit cu arme la ordinele Elenei Ceauşescu şi au apărut primele victime ale Revoluţiei. "Mă uitam pe geam și vedeam mașini mici care veneau de la Catedrală și se deplasau spre Calea Șagului. Din unele se vedeau din portbagaj picioare atârnind. Se spune că erau primii oameni împușcați care au fost duși la CAp-ul din Fraidorf și incendiați", a mai adăugat Kabai.
A colaborat la două capete
Iosif Kabai a devenit colaborator al Securităţii, în primăvara lui 1989, însă, ca prieten cu Tokes, îi spunea acestuia toate activităţile sale. “A trebuit să accept pentru că m-au ameninţat că vor găsi asupra mea aur şi atunci eu mă voi ruga la ei. Vroiau de la mine să aflu ce vrea Tokes. Dar el ştia tot ce urmează să fac. Erau subiecte pe care nu vroia să mi le spună să mă protejeze. Chiar dacă eram torturat nu puteam să transmit mai departe”, a declarat Kabai.
Citește și:
Flacăra Revoluţiei de la Timişoara s-a aprins în urmă cu 22 de ani
CITEŞTE POVEŞTI IMPRESIONANTE ALE CELOR CARE AU MURIT ÎN TIMIŞOARA, ÎN DECEMBRIE 1989:
DECEMBRIE '89: Studentul ucis în casă de glonţul ricoşat din umărul tatălui său
REVOLUŢIE: Prăpădul făcut de armată în Calea Girocului pentru tancurile blocate de manifestanţi
DECEMBRIE `89: Cadavru ascuns în spital ca să nu fie furat de securişti şi dus la crematoriul Cenuşa
CAMPANIE: Masacrul de pe Podul Decebal, din 17 decembrie `89, văzut după 20 de ani de libertate
REVOLUŢIE: Moartea care a venit dintr-un ARO al trupelor USLA
Decembrie 89. Asasinate în Spitalul Judeţean din Timişoara
Decembrie '89. Familia care nu mai are sărbători de iarnă de 20 de ani
DECEMBRIE `89 Măcelul căpitanului Căşeriu: Militarii au tras în plin cu muniţie de război
Decembrie '89. Tânăr erou, împuşcat în cap la Timişoara de un „terorist” lunetist
DECEMBRIE '89. Ucigaşul din Piaţa Libertăţii făcea pariuri că îşi nimereşte ţinta
DECEMBRIE '89. Manifestanţii ucişi după ce s-au refugiat în casa scărilor
DECEMBRIE '89. Şi-a pierdut iubita şi piciorul stâng
DECEMBRIE '89 Ordinul de recucerire a tancurilor cu orice preţ a dus la măcelul din Girocului
DECEMBRIE '89 Şi-a găsit copilul în groapa comună
Decembrie '89. Primele victime ale represiunii de la Timişoara
Decembrie '89. Soţia eroului Ferkel: "Aş fi renunţat din tot sufletul la libertate să îl pot avea pe soţ alături"
Decembrie '89. Crimele odioase de pe treptele Catedralei din Timişoara
DECEMBRIE `89: Şi-a găsit sora împuşcată în cap în măcelul de pe Podul Decebal